Apa se cam termină la Luncoiu de Jos

Magdalena Șerban

Lipsa precipitațiilor afectează di­rect rezervele de apă potabilă, trans­formând seceta dintr-o problemă de mediu într-o criză cotidiană severă. Atunci când nu plouă pentru pe­ri­oa­de lungi, sursele de apă se epuizează rapid, generând un efect în lanț asupra întregului sistem. În fața unei secete fără precedent, primarii de la sate se află în prima linie a crizei și sunt obligați să jongleze între măsuri urgente de supraviețuire și proiecte pe termen lung. Modul în care reac­țio­nează diferă mult în funcție de bugetul comunei și de gravitatea situației din teren. La Luncoiu de Jos, lipsa apei afectează nu doar co­mu­ni­tatea, ci și activitatea administrativă, primarul având pe ordinea de zi cu zi sprijinirea constantă a populației aflată la nevoie.

De 3 luni
Fântânile și izvoarele din mediul rural rămân fără apă, deoarece rezervele subterane nu se mai reîncarcă. În urmă cu 10 ani, iernile cu zăpadă și pri­mă­verile ploioase reușeau să reîncarce complet lacurile de acumulare și pânza freatică pentru tot restul anului. Astăzi, clima României s-a aridizat ac­ce­lerat, peste 50% din suprafața țării fiind afectată de ariditate, comparativ cu doar procente mult mai mici în de­ceniile trecute. Fenomenul nu mai este o problemă doar pe hârtie, ci afec­tează direct agricultura (cu pier­deri masive de culturi) și obligă la o re­gândire totală a modului în care ges­tio­năm apa potabilă. La Luncoiu de Jos, alerta este una zilnică pe acest su­biect. ,,Efectiv nu prea mai avem de un­de duce apă la ora actuală și es­ti­măm că din octombrie nu vom mai avea deloc nici ce mai e acum. Ne-am axat mult în ultima vreme pe sursele lo­cale, de la pâraie, la fântâni nese­cate. De 3 luni nu fac altceva decât să duc apă cu colegii mei. Nu am mai reu­șit să plombăm un drum, să tăiem ve­ge­tația de pe marginea drumurilor, nu am mai reparat un pod, nimic altceva decât să cărăm apă zilnic. Doi colegi cară cu Duster-ul cu remorca și cu cu­bul și alții doi cară cu cisterna cu trac­torul. Ca să aducem de la Apa Prod, trebuie cumpărată apa, dar și trans­portată zilnic. De la Brad, dacă cineva vrea să cumpere apă nu mai poate a­chiziționa mai mult de 1 mc. Atât s-a raționalizat pentru cetățeni. E o si­tuație foarte delicată. Dacă nu plouă consistent în următoarea perioadă, va fi foarte urât. Nu cred că suntem singurii în situația asta. Sunt multe alte cazuri care nu sunt făcute publice sau nu se alarmează pe seama lor, dar noi nu ne ascundem. Sunt oameni din alte comune care își duc singuri apa, se descurcă pe cont propriu și sunt lăsați să-și facă rost singuri. E drept că noi i-am obișnuit pe cetățenii noștri să sune la primărie pentru ajutor. Dar nu asta trebuie făcut? Să fie sprijiniți? Nu putem lăsa omul de izbeliște. Noi spunem lucrurilor pe nume, nu ne ascundem după deget. Omul trebuie să știe exact. Din respect, în primul rând. Apoi ține de transparență”, a anun­țat primarul din Luncoiu de Jos, Călin Dorin Dud (foto).

Multe comune mici
au bugete locale extrem de reduse și depind în totalitate de banii trimiși de la Guvern. De la momentul în care un primar constată că satul nu mai are apă și până când se aprobă finanțarea, se face licitația și se forează un puț nou, pot trece luni sau chiar ani de zile, timp în care oamenii rămân tot la mila vremii. Totuși, vestea bună e că Apa Prod SA materializează proiectul euro­pean prin masterplanul județean ce implică, printre altele, înființare și reabilitare stație de tratare, conducte de transport, stații de pompare, stații de clorinare, rezervoare în orașul Brad și comunele Criscior, Ribița, Baia de Criș, Luncoiu de Jos, Băița și Vălișoara. Sunt conducte de aducțiuni, stații de pom­pare, stații de clorinare, rezer­voa­re. Valoarea estimată, fără TVA, este 43.359.546 lei. Localitățile benefi­ci­a­re sunt Zdrapti, Țebea, Baia de Criș, Riș­ca, Rișculița, Badovin, Ribita, Cri­șan, Luncoiu de Sus, Luncoiu de Jos, Stejărel, Vălișoara, Băița, Ormindia, Câinelu de Sus, Hărțăgani, Trestia, Cră­ciunești, Fizes, Lunca și Săliște.