Alţi patru deveni au fost trimişi în judecată pentru braconaj arheologic

Cristina Ghenea

Şi-au făcut vacanţe prin toată Europa de Vest, dar şi în Africa şi Asia, şi-au deschis afaceri cu maşini de lux, au investit în imobiliare, şi le-au mai rămas bani şi pentru cumpărarea a peste 30 de parcele de teren în intravilanul Devei. Iar pentru toate astea, au plătit cu bani obţinuţi din furtul unor obiecte de tezaur, care fac parte din patrimoniul cultural naţional. Este vorba despre patru deveni, pe care procurorii i-au trimis, în urmă cu două zile, în judecată.

Peste 3.600 de monede antice din aur şi argint
Potrivit anchetatorilor, inculpaţii au acţionat în perioada 1998-2009. Mircea Mihăilă – zis „Cap de porc“, Darius Liviu Baci, Sebastian Florin Zvîncă şi Romică Hîndorean sunt acuzaţi de furtul şi valorificarea ilegală a mai multor obiecte de patrimoniu, de pe urma cărora au încasat venituri de aproximativ 4 milioane de euro. Acestea au fost furate în special din cetăţile dacice. Mai precis, potrivit unui comunicat de presă emis ieri de procurori, cei patru deveni au sustras, în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia – punctul Şesu Căprăreţei – un tezaur alcătuit din 3.600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, adică circa 30 de kilograme de aur, în valoare de 3.794.550 euro. Dintre acestea, s-au recuperat, până în prezent, doar 28 monede Lysimach, iar ele au fost depuse în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României. De asemenea, în vara anului 2000, inculpaţii au furat din punctul arheologic de la Dâncu Mare, un tezaur în valoare de 869 de euro, alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, pentru ca mai apoi, în perioada 2002-2003, să fure obiecte în valoare de 100.000 de euro, constând într-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acestea fuseseră sustrase din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba şi au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Toate bunurile braconierilor, puse sub sechestru
Tot procurorii mai precizează că trei milioane de mărci germane, obţinute de cei patru deveni din furtul bunurilor de patrimoniu, au fost cheltuiţe pe achiziţionarea unei spălătorii auto, a două parcuri auto, care cuprind 20 de autoturisme de lux, dar şi a 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva. Inculpaţii au mai investit şi în acţiuni bancare, vile cu piscină, apartamente, vacanţe prin Europa de vest, Tunisia şi Japonia. Pentru a recupera, însă, prejudiciul creat, procurorii au pus sechestru pe bunurile mobile şi imobile a celor patru inculpaţi. Deocamdată, o parte din pagube au fost acoperite prin recuperarea unor loturi de artefacte ce aparţin patrimoniului cultural naţional.
„În cursul urmăririi penale efectuate până în prezent, au fost recuperate următoarele: clasa Tezaur – un tezaur din colier cu pandantive şi cercei din aur în valoare de 100.000 euro, 13 brăţări spiralice din aur, în valoare de 5.300.000 euro, 700 monede din aur, de tip Koson, în valoare de 350.000 euro, 202 monede din argint de tip Koson, trei scuturi regale dacice din fier, precum şi alte loturi cuprinzând câteva mii de artefacte arheologice“ – se precizează în comunicatul emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Dosarul a fost instrumentat de procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în colaborare cu organele poliţiei judiciare din cadrul IGPR, Direcţiei de Investigaţii Criminale şi Inspectoratelor de Poliţie din judeţele Alba şi Hunedoara. Dosarul a fost înaintat, pentru soluţionare, Tribunalului Hunedoara.

5 comentarii la „Alţi patru deveni au fost trimişi în judecată pentru braconaj arheologic

  • 9 octombrie 2012 la 21:13
    Permalink

    Ar trbui sa se reintroduca pedxeapsa capitala..sau macar ca la arabi..
    sa li se taie o manana un picior…ca sa fie exemple sa nu se mai fure…
    Unde esti tu TEPES DOAMNE?

  • 9 octombrie 2012 la 22:40
    Permalink

    Cum stiau aia ,care dupa numele lor nu par a avea mai mult de 4 clase,sa mearga parca la pont si sa sustraga acele comori?

    Deparca acele comori stateau atarnate pe pereti ,doar sa vina personajele de mai sus si sa le sustraga!!

    Si nu inteleg cum asemenea comori de milioane de euro sunt lasate in acel sit in loc sa fie luate si puse intr-o vitrina a unui muzeu?

  • 9 octombrie 2012 la 23:44
    Permalink

    Aceasta “epopee” a comorilor dacice arata cum nu se poate mai bine cat de valorasa este “scoala” de arheologie din Romania, sau mai plastic zis e “sublima dar lipseste cu desavarsire”. Decenii la rand, generatii de “arheologi” s-au perindat prin muntii Orastiei, cu ce s-or fi ocupat? Zeci de ani arheologi si istorici de seama au fost platiti de statul roman sa faca cercetari si sa scrie fel si fel de “opere” iar rezultatul se vede azi: niste oarecare au gasit si distrus comori inestimabile in doar cativa ani.

  • 10 octombrie 2012 la 6:14
    Permalink

    @ Dorian Din pacate o cercetare arheologica presupune mai mult decat scormonirea pamantului pentru a recupera obiecte de valoare. O sapatura arheologica necesita timp, unelete si metode care sa puna in lumina contextul in care sunt gasite artefactele, deci nu doar sa gaseasca aceste obiecte, dar sa si dezvaluie povestea din spatele lor. Ori timpul, uneltele si metodele se obtin prin resurse financiare, pe care statul pur si simplu nu le pune la dispozitie. O cercetare la un singur sit, poate dura zeci de ani (asa cum se intampla in tarile vestice), doar ca acolo nimeni nu distruge siturile intre campanii. La noi sa lasi o sapatura dezvelita de la un an la altul este un lux pe care nu ni-l permitem, caci atunci cautatorii de comori merg fix la locul unde trebuie. Ma rog, problemele sunt mult mai multe, dar cam asta ar fi pe scurt.

  • 10 octombrie 2012 la 6:45
    Permalink

    Si inca un aspect important pe care l-am omis. Dupa ’89 statul, prin intermediul unor politisti, cercetatori, membrii ai institutiilor muzeale etc, plasati in functii pe criterii politice, au protejat acesti cautatori. Adevarata matusa Tamara este defapt un astfel de grup de cautatori de comori. Din pacate acest aspect este greu de acceptat, deoarece presupune ca in Romania (stat aparent democratic) peste structurile statale s-a o structura de tip mafiot (de genul Cosa Nostra) creata de Iliescu si care se perpetueaza si astazi. Faptul ca vedem conflicte intre diverse tabere politice este doar un circ, o iluzie creata ca sa ne convinga ca traim in democratie si exista o opozitie si grupuri care ne reprezinta pe toti. In realitate acesti politicieni, aparent din tabere diferite, fac parte din aceasi structura mafiota al carei scop simplu este detinerea puterii si implicit imbogatirea membrilor sai.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Furt de la locul de muncă

Gestionarii unui magazin de telefoane mobile, din Orăştie, s-au ales cu dosare penale după ce şi-au însuşit, ilegal, mai multe

Gura lumii 26.09.2012

Spun zvonerii că un om de afaceri este hotărât să-şi facă singur dreptate, după ce s-a trezit că noul primar

Şcoala părăsită va avea o utilitate

Deşi este situată în centrul municipiului Hunedoara, în Şcoala Generală nr. 1, clopoţelul nu a mai sunat de mai bine...

Închide