Adevărul despre Sarmizegetusa Regia

6 ianuarie 2019 | Adauga un comentariu | Publicat in: Actualitate, Flash

Dr. Gheorghe Firczak

Adeseori viaţa ne aduce în situaţia de a nu şti ce să facem, să râdem sau să plângem. Multe realităţi sunt subsumate unor stări emoţionale complexe.

Sarmizegetusa Regia, celebra şi binecunoscuta capitală a Regatului daco-get a trăit, de-a lungul timpului, adevărate sincope, la modul ideatic, pentru modul în care a fost privită. Iniţial, în Evul Mediu, era mai puţin cunoscută. Cel care îi relevă prima dată importanţa a fost Gáspar Heltai (1490-1574), cu numele iniţial Kaspar Helt, un sas maghiarizat datorită Reformei religioase. Pastor unitarian, traducător, tipograf, om de afaceri, locuitor al Clujului (1545-1574), a scris o operă istorică despre Transilvania. În rândurile ei pomeneşte de existenţa unui „oraş frumos“, la munte, nu departe de Orăştie. Abia peste câteva sute de ani, la începutul secolului al XIX-lea, în urma unei anchete fiscale, Pál Török, procurator fiscal al Comitatului Hunedoara, amintea de „un oraş necunoscut“, situat pe teritoriul localităţii Grădiştea de Munte. Datorită rapoartelor sale, s-au efectuat săpături pentru a descoperi eventuale tezaure. Istoricii Societăţii de Istorie şi Arheologie a Comitatului Hunedoara (1880-1914), Gábor Téglas şi Pál Király, au menţionat în „Anuarul“ acesteia existenţa cetăţii dacice, precizând că acolo s-au confruntat „doi titani ai istoriei, Decebal şi Traian“.
În anul 1924 începe săpăturile sistematice Dimitrie M. Teodorescu (1881-1947), apoi, din anul 1942, le continuă Constantin Daicoviciu (1898-1973), secondat de Ştefan Ferenczi (1921-2000). Ne amintim cu deosebită emoţie cursurile dedicate civilizaţiei dacice de Hadrian Daicoviciu (1932-1984), renumit arheolog, care a săpat şi la Sarmizegetusa Regia, distins profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj-Napoca. Cercetarea a fost continuată de Ioan Glodariu (1940-2017), cu echipa sa, secondat de Eugen Iaroslavschi şi Adriana Pescaru. Acum, ea este derulată sub conducerea lui Gelu Florea, profesor universitar la UBB şi arheolog. Constantin Daicoviciu, Ştefan Ferenczi, Hadrian Daicoviciu, Ioan Glodariu, Eugen Iaroslavschi, Adriana Pescaru, Gelu Florea au elaborat şi publicat un număr impresionant de lucrări de specialitate dedicate civilizaţiei dacice, Sarmizegetusei Regia ca rezultat al investigaţiilor arheologice.
Şi acum vine bomba. Vladimir Brilinsky, având o contribuţie… semnificativă la cercetarea fenomenului geto-dac prin încrustarea pe un ciomag a datelor calendaristice ale unor aşa-zise evenimente, cică are în grijă Sarmizegetusa Regia. Cum? În nici un fel, dincolo de impoliteţea din afirmaţia consemnată în presă: „Dacă Bobora se uită la mine în ochi şi spune că am greşit, renunţ la protest“. Raportându-l însă, pe Vladimir Brilinsky, la numele enumerate mai sus, ne întrebăm care este rolul său profesional, cât de concret este aportul său ştiinţific la cercetarea istoriei geto-dacilor? În CV menţionează: „Studii-în domeniul jurnalismului“. Adică ce fel de studii ? Care a fost durata lor? Unde au fost urmate? Ce competenţe a câştigat? Deci, singur recunoaşte, până în prezent, că nu este specialist în istoria geto-dacilor. Practic, nu se evidenţiază în nici un fel care este contribuţia sa atât de… importantă la cercetarea istoriei dacilor, a capitalei statului dac Sarmizegetusa Regia. În ce constă opera sa? Spre binele lui, era util, după ce a fost angajat pe acest post, să-şi definitiveze studiile pentru a putea avea competenţă. Îl acuză pe Sorin Vasilescu, vicepreşedinte al CJ Hunedoara, că politizează şi, mai ales, că pesedizează Sarmizegetusa Regia. Oare cum o face? A eliberat carnete de membru de partid pentru Burebista, Deceneu, Scorilo, Duras-Diurpaneus şi Decebal? Cică, Sorin Vasilescu este incompetent profesional. Acesta nu trebuie să aibă nici o legătură profesională cu Sarmizegetusa Regia. Funcţia sa este una politico-administrativă. Chiar Nunu Brilinsky recurge la contestarea profesionalismului cuiva, el, care este o nulitate profesională raportat la istoria dacilor? Are competenţe să facă afirmaţii despre Sarmizegetusa Regia doar la o şuetă de cafenea. Acuzaţiile la adresa conducerii CJ Hunedoara sunt simple enunţuri care nu au nici o argumentaţie. Explicaţia atacului poate fi o revanşă. În august 2011, s-au ivit disfuncţionalităţi la drumul spre Sarmizegetusa Regia, reabilitat cu puţin timp înainte de data amintită, surpat de mai multe ori după aceea. Este de notorietate că lucrările la parcarea de la intrarea în zona sitului arheologic au fost făcute fără autorizaţie şi fără supraveghere arheologică, situaţie consemnată de Comisia de anchetă creată de Prefectura judeţului Hunedoara şi raportată Ministerului Culturii. Deci, la ce profesionalism se face referire?
Dacă sunt date pe care noi nu le ştim sau nu au fost făcute publice despre contribuţia lui Vladimir Brilinsky la cercetarea istoriei daco-geţilor, la cercetarea, restaurarea şi conservarea patrimoniului din Munţii Orăştiei şi vor fi făcute publice ne asumăm eventuala necunoaştere. Altfel, pe cale de consecinţă, cui ar trebui să-i fie ruşine? Cine ar trebui să-şi menţină demisia?

Loading...

Scrie un comentariu

stiri si ziare
Citește articolul precedent:
Spata unui război de ţesut, exponatul lunii la muzeul devean

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva propune vizitatorilor, în ianuarie, un nou exponat în cadrul proiectului intitulat „Exponatul lunii”, ce...

Apa Serv Valea Jiului revine cu atenţionarea pentru perioada de ger

Informările transmise repetat de operatorul de apă şi canal din Valea Jiului încă de la începutul iernii şi-au atins scopul....

Două sportive de la CNS Cetate Deva, convocate la lotul naţional de gimnastică aerobică

Noul an începe cu ştiri dintre cele mai bune pentru clubul devean. Deşi se află în vacanţă, două gimnaste legitimate...

Închide