A fost beton la „Ziua Cimentistului”

Magdalena Şerban

„Ziua Cimentistului“ este unul dintre evenimentele anuale devenite tradiţionale în judeţul Hunedoara. Astfel, în acest weekend, pentru al XX-lea an consecutiv, angajaţii Fabricii de Ciment din Chişcădaga şi-au sărbătorit ziua profesională alături de familii, prieteni şi bineînţeles, de şefi. Petrecerea la iarbă verde a fost organizată, ca de obicei, la Baza de Agrement de la Şoimuş.

Fiecare a petrecut cum şi-a dorit
Pe salariaţii de la Carpatcement Holding SA – Sucursala Deva, criza economică nu i-a împiedicat să-şi sărbătorească ziua în stilul şi în locul devenite deja tradiţionale. Prezenţi la mult aşteptata sărbătoare, aceştia au încins atmosfera cu glume care mai de care, s-au înfruptat din bunătăţile puse la bătaie şi au dansat pe ritmuri pline de antren. Nici soarele nu i-a incomodat, uneori ascunzându-se după nori, plus că vremea a fost mult mai prietenoasă pentru astfel de manifestări, lipsind canicula de zilele trecute. Fie că a fost vorba de copii sau adulţi, fiecare şi-a găsit modalitatea cea mai apropiată de suflet, pentru a petrece aşa o sărbătoare profesională, cum se întâlneşte doar o dată-n an. Muzica a avut şi ea rolul ei.

O serbare cu „contract“
Ce leagă cimentiştii de această zi este o dată specială pentru meseria lor. În anul 1890, la Brăila, s-au pus bazele primei manufacturi de ciment din România, generându-se, ulterior, istoricul de suflet al oricărei persoane care activează în domeniu. „În 1990, odată cu înfiinţarea Federaţiei Sindicatelor Cimentiştilor din România, am hotărât ca să avem şi noi o zi a noastră. În anul 1991, ne-am pus de acord asupra acestui lucru, iar din 1992, sărbătoarea cimentistului este trecută în contractul colectiv de muncă. Indiferent de patronat, toate fabricile de ciment din ţară îşi serbează ziua. În 1993, la  noi, la Deva, am hotărât să fie serbată sub formă de petrecere câmpenească”, a precizat Dorin Negrilă, liderul Sindicatului „Cimentul” de la cunoscuta fabrică de profil, din Chişcădaga. Tot acesta a mai subliniat că întâlnirea anuală are menirea de a suda şi mai mult echipa, care se poate numi o familie cu acte în regulă. Acţiunile de socializare nu se rezumă însă aici. „Facem parte din Federaţia Cimentiştilor din România aşa că mai avem concursuri de tenis de masă, de pescuit sau pe meserii, în cadrul cărora ne încercăm forţele cu toţi colegii de breaslă, indiferent de companiile la care activează fiecare. Suntem în grafice cu tot ce ţine de producţie şi implicit de încadrarea în costuri, care pe acest timp de criză, este primordială. Cu toate că sunt vremuri grele, politicile companiei nu au afectat salariile, care au crescut în fiecare an, chiar dacă cu mai puţin în ultima perioadă. Problema cu care ne-am confruntat a fost reducerea de personal, care era iminentă, depinzând ca orice societate, de economia românească. Pe platforma de la Chişcădaga, momentan, lucrează 223 de angajaţi, în afara personalului aferent firmelor terţe cu care colaborăm” a mai subliniat liderul sindical.

Muncă sigură şi investiţii pe măsură
Cât despre condiţiile de muncă şi grija pentru mediu, aici nu se face nici o abatere. „Utilizăm cât mai mult combustibil alternativ în procesul tehnologic, respectând limitele impuse de mediu, ba mai mult decât atât, ne aflăm sub limitele legale admisibile. Compania promovează, de asemenea, o politică de zero accidente de muncă (din 2005, nu s-a înregistrat nici un astfel de incident la noi în fabrică), iar din şase în şase luni organizăm un sistem de motivare a angajaţilor, materializat printr-o tombolă cu premii substanţiale (ex: televizoare LCD, laptop-uri etc.). De anul trecut, s-a iniţiat «Săptămâna securităţii şi sănătăţii în muncă» ce însumează diferite acţiuni. Anul acesta, e programată  în octombrie. În septembrie, vom avea Ziua Porţilor Deschise, doritorii putând veni în contact cu activitatea noastră, deci implicit, cu partea aceasta care poate genera semne de întrebare neavizaţilor, referitor la gama de deşeuri utilizată”, a arătat Silvia Pârvu, coordonatorul activităţi de Securitate şi Sănătate în Muncă, din cadrul fabricii fanion a industriei cimentului din România. La rândul său Mihnea Şerb, şeful Secţiei de Mentenanţă, a apreciat că „fabrica este automatizată la un nivel foarte ridicat, comparativ cu alte fabrici din Europa. Am avut ocazia să văd 12 fabrici de peste hotare şi de multe ori am descoperit că suntem chiar mai sus de ele. Din 1990, s-a început automatizarea, anual, realizându-se câte o etapă“.

Cine este HeidelbergCement
HeidelbergCement este lider mondial pe piaţa de agregate şi un important jucător în domeniul cimentului, betonului şi altor activităţi conexe, ceea ce îl poziţionează printre cei mai mari producători de materiale de construcţii din lume. Compania are 52.500 de angajaţi în 2.500 de fabrici din peste 40 de ţări. Cu investiţii ce depăşesc 450 milioane de euro, grupului HeidelbergCement este unul dintre cei mai importanţi investitori germani din România. A intrat pe piaţa românească în 1998 şi, de atunci, este prezent în sectorul producţiei de ciment, betoane şi de agregate prin intermediul companiilor Carpatcement Holding (trei fabrici de ciment), Carpat Beton (18 staţii de betoane) şi Carpat Agregate (14 cariere şi exploatări de balast). În afara investiţiilor realizate în dotarea punctelor de lucru cu cele mai moderne tehnologii şi în diversificarea portofoliului de produse, alocarea de resurse financiare pentru măsuri de protejare a mediului înconjurător a reprezentat mereu un aspect important pe agenda de lucru. Din acest motiv, din 1998 şi până în prezent, grupul de companii a investit în protecţia mediului peste 30 de milioane de euro, dintre care aproximativ şapte milioane de euro au fost alocate în combustibili alternativi. Datorită acestor investiţii în instalaţii de coincinerare, Carpatcement a ajutat la conservarea resurselor naturale neregenerabile şi la eliminarea unei cantităţ mari de deşeuri din mediul înconjurător.