A bătut-o pe Juventus şi apoi s-a sinucis

În ianuarie 1989, un fotbalist de primă ligă se sinucidea la Galați la câteva luni după ce o învingea pe Juventus Torino (1-0) în Europa, însă presa vremii nu scria nici măcar un rând despre tragedie. Șurian Borali (foto), fundaș dreapta cu peste 100 de meciuri în Divizia A, avea 28 de ani, scrie gsp.ro.

Origine tătară
7 septembrie 1988. O zi superbă de toamnă pe malul Dunării, la Galați, se termina cu o performanță istorică pen­tru fotbalul românesc. Oțelul – echipă antrenată de Cornel Dinu, dar constru­i­tă de Ioan Sdrobiș – o învingea uluitor pe Juventus Torino – campioana Europei cu doar 3 ani în urmă – în prima manșă din turul 1 al Cupei UEFA.
În acea după-amiază, fundaș dreapta pentru micuța echipă din România era Șurian Borali, un jucător de 28 de ani cu peste 100 de meciuri în prima ligă. În fața sa se afla Michael Laudrup, însă energicul fotbalist de origine tătară nu s-a făcut de râs în fața starului danez de la Mondialul din 1986.
Stilul său de joc e descris de Ioan Sdrobiș. Fostul antrenor a povestit o întâmplare dintr-o partidă de campionat:
„Cum era Negrilă (n.r. – fundașul dreapta al Craiovei Maxima) așa era Borali. Era un fotbalist de rasă. Așa erau fundașii pe vremea aia. Jucam un meci cu Sportul Studențesc. El era fundaș dreapta și-l avea adversar direct pe Stănici, o extremă foarte, foarte bună. Stănici juca în partea opusă, la Gelu Popescu. L-a luat puțin pe sus Gelu Popescu și Stănici s-a mutat pe partea lui Borali. Borali i-a băgat o alunecare, l-a aruncat în zgură, i-a băgat a doua alunecare. Iar în zgură. Praf l-a făcut. Arbitrul i-a dat galben. L-am întrebat după meci: «Băi, Șuri, ce ai avut cu Stănici de l-ai aruncat în zgură?». El îmi zice: «Băi, nea Nelule, păi el a venit de la Popescu la mine?! Mă crede mai prost ca el?!». Asta era atitudine de fotbalist. L-a cumințit pe Stănici”.
Borali și-a început cariera la Constanța, debutând pentru Farul în Liga 1 în 1977, în sezonul retrogradării. Fostul său coleg de la Farul, Constantin Gache, își amintește de el: „Era un băiat extraordinar, mai sentimental de fel. Am numai cuvinte bune și nu doar pentru că nu mai e printre noi. Mi s-a făcut pielea de găină când mi-am adus acum aminte. Era fotbalist bun, inteli­gent, la locul lui, te ungeai la inimă cu el”.
Revenit în prima ligă cu Farul în sezonul 1981-1982, Borali a fost titular în 31 de meciuri din 34, apoi s-a trans­ferat la Dunărea Galați cu care promo­va un an mai târziu din Divizia B. În ianuarie 1987, trecea la cealaltă echipă din oraș, Oțelul, cu care terminat se­zonul 1987-1988 pe locul 4 după Steaua, Dinamo și Victoria.
S-a spânzurat
cu frânghie din
ma­gazia clubului
În zilele următoare, colegii n-au mai dat de Borali. Sdrobiș susține că nu s-a prezentat la antrenamente, dar memoria îi joacă feste. Echipa era încă în pauza competițională:
„N-a venit o zi la antrenament, n-a venit a doua zi. Am întrebat băieții: «Ce se întâmplă, mă, cu Șuri?». Nu știau. S-au dus acasă, au sunat vreo jumătate de oră la ușă, n-a răspuns nimeni. Cu degetul au împins ochiul ăla magic și l-au văzut căzut din scaun și cu ștreangul de gât”
Marius Stan și Gelu Popescu au mers acasă la Borali și, îngroziți, și-au găsit colegul și prietenul spânzurat de lustră.
Sdrobiș povestește: „A avut un eșec în dragoste. A iubit o fată dintr-o familie de români, a cerut-o în căsătorie și ea n-a vrut din cauza părinților. S-a mai dus o dată la ea, chiar la serviciu, a întrebat-o dacă vrea, ea l-a refuzat. Părinții s-au opus, a fost război cu ei.
A venit la stadion, a luat o frânghie și s-a spânzurat. După ce a aflat de nenorocire, săraca magazinera a venit la mine și mi-a zis: «Domn’ profesor, de la mine a luat frânghia. A zis că îi trebuie pe balcon la nu știu ce»”.
Borali era musulman, iubita sa era creștin ortodoxă. Pentru părinți, căsă­toria copiilor era interzisă.
Gache, fostul coleg al lui Borali de la Farul, povestește: „Borali era tătar, ai lui nu l-au lăsat să se însoare. Problema asta puteam să o am și eu. Sunt machidon. Și la noi sunt discuții, dar
i-am zis lui taică-miu: «Tată, vezi că de însurat mă însor eu. Eu îmi aleg una pentru mine. Dacă vrei o nevastă pentru tine, însoară-te tu!» La mine a fost mai simplu pentru că eram creștini amândoi”.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.