Sinodul Mitropolitan de la Sibiu a decis canonizarea lui Arsenie Boca
Ieri, Sinodul Mitropolitan de la Sibiu a decis canonizarea părintelui Arsenie Boca. Propunerea a fost făcută de ÎPS Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, iar decizia de canonizare a fost luată cu unanimitatea voturilor membrilor sinodului.
Decizia Sinodului Mitropolitan urmează să fie înaintată Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care va decide în zilele următoare la Izvorul Mureşului, data şi condiţiile în care se va face canonizarea.
Anul trecut, Mitropolitul Ardealului, Înalt Preasfinţitul Laurenţiu Streza cerea ca părintele Arsenie Boca să fie trecut cât mai repede în rândul sfinţilor. Arsenie Boca este considerat de către unii din ucenicii săi ca fiind cel mai mare duhovnic român al Secolului XX. La mormântul său de la Mănăstirea Prislop din Ţara Haţegului, se perindă zilnic sute de pelerini.
Arsenie Boca s-a născut la 29 septembrie 1910 la Vaţa de Sus în comitatul Hunedoara (pe vremea aceea în Austro-Ungaria). A urmat Liceul naţional ortodox „Avram Iancu” din Brad, Hunedoara, pe care l-a terminat ca şef de promoţie în 1929. În acelaşi an, Zian Boca (cel care avea să devină Părintele ieromonah Arsenie Boca) se înscrie la Academia Teologică din Sibiu, pe care o absolvă în 1933.
Primeşte – la recomandarea profesorului Nicolae Popoviciu – o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase din Bucureşti. În paralel, audiază cursuri la Facultatea de medicină, ţinute de profesorul Francisc Rainer şi prelegerile de Mistică creştină ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din Bucureşti. Fascinat de lucrarea Scara dumnezeiescului urcuş scrisă de Ioan Scărarul, o traduce în limba română în doar cinci luni. Această traducere nu a văzut lumina tiparului.
Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredinţat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Ateneul Român. Trimis de chiriarhul său, Nicolae Bălan, călătoreşte la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele româneşti şi greceşti ale Filocaliei. Aici are parte de o experienţă duhovnicească formatoare pentru viaţa de călugăr pentru care optase încă din anii studenţiei de la Sibiu.(Adriana Năstase)
