Reconstrucţia Amfiteatrului din situl Sarmizegetusa Ulpia Traiana, proiect de anvergură a muzeului devean
Magdalena Şerban
Anul 2014 aduce veşti bune pentru Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva (MCDR), un proiect grandios, în valoare de cinci milioane de euro, fiind deja demarat pentru a obţine finanţare. Acesta urmăreşte restaurarea şi reconstrucţia Amfiteatrului din situl Sarmizegetusa Ulpia Traiana, din comuna Sarmizegetusa. Pe lângă el, acţiunile începute în 2013 vor prinde contur şi în anul curent.
S-a primit undă verde
„Ceea ce ne bucură este faptul că acest proiect a trecut pe la Comisia Naţională a Monumentelor, obţinând aviz favorabil. Evident, suma necesară implementării lui nu ne-o vom permite niciodată din bugetul propriu şi tocmai din acest motiv, CJ Hunedoara a încheiat, alături de noi, un protocol cu o firmă de consultanţă. Ei au deja studiu de fezabilitate, partea economică şi toate documentele necesare, pentru a începe să caute o sursă de finanţare pentru Amfiteatrul de la Sarmizegetusa. Ar fi prima investiţie din România, de o asemenea anvergură, într-un astfel de bun de patrimoniu cultural, care face parte dintr-o eră căreia noi ca popor, îi datorăm foarte mult. Totodată, vreau să mai asigur hunedorenii că mergem mai departe cu celelalte proiecte începute anul trecut şi avem şi noutăţi, bineînţeles”, spune Liliana Ţolaş, managerul MCDR Deva.
Continuă şi „Exponatul Lunii“
De asemenea, pentru că s-a bucurat de succes, va continua şi programul „Exponatul lunii”, care a fost demarat în 2013. „Oamenii s-au obişnuit cu această acţiune a noastră. În lunile următoare vom încerca să facem un tur prin toate secţiile şi domeniile de activitate ale muzeului, pentru a surprinde în mod plăcut vizitatorii iubitori de istorie, dar şi pe cei iubitori de arheologie sau etnografie”, mai arată Liliana Ţolaş. De precizat că luna ianuarie aduce în atenţia publicului, la „Exponatul lunii”, un cric pentru roţile de car. Piesa datează din a doua jumătate a sec. al XIX-lea şi a fost achiziţionată din satul Dobroţ, Ţara Zarandului, fiind confecţionată în gospodărie. Cricul este remarcabil pentru ingeniozitatea principiului, îndemânare în confecţionare şi raritatea sa.
Cu această sumă se pot face cercetări arheologice în mai multe zone care ar aduce lămuriri asupra trecutului nostru. Identitatea noastră ca popor nu constă în arene și activitățile din acestea. Identitatea noastră ca popor se regăsește în genele noastre și poate fi confirmată de urmele lăsate de autohtoni și nu de cotropitori.
Foarte bine, de la o perioada tot se misca lucrurile spre bine, bravo celor de la Deva si Hunedoara,dar ar fi pacat sa aduceti ca”Animatie” pe asociatia aceea „Castelul din Carpati” am fost anu trecut si in timpul turului erai ei imbracati in senatori romani,foarte bine pentru initiativa lor dar pacat ca nu au costumatiea corecta si datele care le trebuie (vorbesc de cei care ii organizeaza) pe o alta parte copii care fac activitatea asta, jos palaria.