Romeo Beja, „locotenentul“ lui Miron Cozma, a fost prins şi dus la puşcărie

Maximilian Gânju

Romeo Beja a fost unul din cei cinci „locotenenţi” ai lui Miron Cozma, în perioada când „Luceafărul Huilei” făcea legea îndeosebi în Valea Jiului,  participând alături de acesta la Mineriadele din anii 90. După Mineriada din 1999, a fost condamnat la cinci ani de închisoare, alături de Miron Cozma (care a primit 10 ani de puşcărie) şi ceilalţi vicelideri ai minerilor care au primit fiecare câte cinci ani de închisoare.
Numai că, spre deosebire de ceilalţi patru „locotenenţi” ai lui Cozma, care au rămas să-şi ispăşească pedeapsa, Romeo Beja a fugit din ţară, imediat după condamnare, în anul 2005.  A reuşit să stea ascuns timp de 11 ani, iar unele surse spun că a primit statut de refugiat politic în Austria.
Romeo Beja a fost depistat de poliţişti, ieri, miercuri, şi a ajuns direct în Penitenciarul Rahova pentru a-şi executa pedeapsa. Beja a fost prins după ce s-a prezentat la Curtea de Apel Bucureşti, unde s-a judecat o contestaţie formulată de el  la punerea în executare a pedepsei de cinci ani de închisoare. El a fost ridicat de poliţiştii Serviciului Urmăriri al Poliţiei Capitalei şi dus la penitenciar.
Romeo Beja a fost condamnat la cinci ani de închisoare, împreună cu Vasile Lupu, Dorin Loiş, Constantin Creţan şi Ionel Ciontu, pentru Mineriada de la Costeşti din ianuarie 1999. Autorităţile judiciare române ştiau unde se afla fostul aghiotant al lui Miron Cozma, însă nu-l puteau sălta pentru că Beja era refugiat şi n-a ieşit cu un metru din „ţarcul” în care avea acest statut.
Fostul vicepreşedinte al Ligii Sindicatelor Miniere Valea Jiului, organizaţia sindicală înfiinţată şi condusă de Miron Cozma, rămâne cel mai celebru fugar hunedorean, el fiind dat în urmărire de către autorităţi timp de 11 ani. Beja n-a făcut nici cea mai mică greşeală până acum, dar nu s-a apropiat de termenul de prescripţie al pedepsei, fiind vorba de o infracţiune legată de subminarea puterii de stat.
Pentru a i se anula condamnarea, Romeo Beja ar fi trebuit să depună la instanţa de judecată o acţiune prin care magistraţii să hotărască dacă se îndeplinesc termenele şi condiţiile de prescripţie. A făcut acest lucru prin intermediul unui avocat în noiembrie 2015, printr-o contestaţie la executare, iar ieri, miercuri, a avut termen la Curtea de Apel Bucureşti, unde a fost prins.
Una peste alta, cotestaţia cu privire la punerea în executare a pedepsei de cinci ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr. 72 din data de 12 decembrie 2003, i-a fost respinsă de Curtea de Apel Bucureşti. Dar Beja poate face contestaţie în termen de trei zile de la comunicare şi dacă nu va avea câştig de cauză, va executa cei cinci ani de închisoare.