Prin crearea sistemului de management integrat al deşeurilor în judeţ. Taxele pentru gunoi cresc simţitor

Natalia Bumbac

Deşi proiectul prin care se doreşte crearea Sistemului de management integrat al deşeurilor (SMID) din judeţul Hunedoara pare a merge ca pe roate, există mai multe aspecte care îi nemulţumesc pe cei implicaţi. Este vorba de unele dintre cele 69 de primării constituite în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) Deşeuri Hunedoara.
Mai exact, nemulţumirile pleacă de la modul în care vor fi administraţi banii rezultaţi din colectarea gunoaielor, cine va beneficia de aceste sume şi care vor fi taxele plătite de cetăţenii judeţului. Asta, deoarece potrivit studiului de oportunitate, postat pe pagina electronică a ADI Deşeuri Hunedoara, preţul plătit de populaţie (pe persoană/lună/tona de gunoi) ar ajunge la 12 lei/tonă, adică de trei ori mai mult decât plătesc în prezent cetăţenii din Deva.
Toate aceste aspecte au fost discutate la şedinţa Consiliului local Deva din 27 februarie, pe baza studiului de oportunitate publicat de ADI Deşeuri Hunedoara. În final, s-a stabilit că este nevoie de o altă întâlnire, pentru a se analiza contribuţia şi cotizaţia Primăriei Deva ca membru ADI Deşeuri Hunedoara şi care va fi beneficiul municipalităţii din tot acest proiect.
Din studiul de oportunitate reiese că principalul beneficiar al sumelor rezultate din administrarea gunoaielor din judeţ va fi Consiliul Judeţean Hunedoara, iar asta nu convine tuturor membrilor ADI Deşeuri Hunedoara. Un alt aspect care va trebui clarificat şi care ar putea crea multe probleme administraţiilor locale sunt contractele pe care le au încheiate în prezent cu operatorii de salubritate şi care ar putea să nu fie de acord cu condiţiile impuse odată cu punerea în funcţiune a SMID.
Într-o astfel de situaţie se află operatorul de salubritate din Deva, care are încheiat un contract cu municipalitatea deveană până în anul 2017. Potrivit acţionarului majoritar al SC Salubritate SA, George Mara, acesta a respectat condiţiile cerute de consiliul local, făcând investiţii de ordinul milioanelor de euro – de pildă, staţie de sortare, containere subterane ş.a. – iar dacă i se va rezilia contractul înainte de termen, va cere recuperarea prejudiciului, care va fi plătit de municipalitate, fireşte, tot din buzunarul cetăţeanului.