BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI

Vorbesc gurile rele că s-a gândit o duduie de la noi, șefă peste banii unei instituții, să blocheze toate pro­iec­tele inițiate de șe­ful ei. Zvonerii au aflat și acum povestesc prin târg că respectiva și-a făcut un titlu de glorie în a respinge tot ce îi vine la mână. Nu de alta, dar de ce să se facă lucruri și oamenii să fie mulțumiți? Câr­co­tașii șușotesc că du­duia noastră nu lu­crează singură. Nu, are cu ea mai mulți șmecheri care cred că se mufează din nou la banul public. Zvonerii spun că totul, până într-o zi. Iar ziua asta este aproape.

Povestesc zvonerii pe la colțuri că s-a su­părat rău de tot un per­sonaj de la noi. Nu-i convin deloc șe­din­țele lungi de consiliu, unde se discută pro­ble­mele cetățenilor. Nu, omul nostru nu are timp de pierdut vre­mea, trebuie să mear­gă să se în­tâl­nească cu prietenii, la un pahar, o fripturică.
Așa că, atunci când șe­dințele se pre­lun­gesc mai mult de o oră, respectivul intră în sevraj. Nu mai su­portă nici o discuție, ce să mai vorbim de luări de cuvânt ale cetățenilor care au și ei nelămuriri. Omul, se vede clar, nu îi suportă pe cetățeni, ba îi consideră inferiori, pen­tru că ei nu au func­ții, sunt oameni normali.