Actualitate

Cum ne sperie iar specialiștii. Urmează o nouă rundă de vaccinare?

Un nou studiu realizat de cer­ce­tătorii de la Institutul Pasteur din Paris pe hamsteri a dezvăluit un as­pect tul­bu­ră­tor al infecției cu SARS-CoV-2: virusul „infectează creierul şi persistă până la 80 de zile” într-o zonă-cheie, fiind în­so­țit de semne de „depresie, tulburări de memorie şi anxietate”. Această des­co­perire ar putea oferi noi perspective asupra misterului sindro­mului post-COVID-19, cunoscut și sub numele de Long COVID, scrie Dailynews.ro.

Dureri persistente de cap
La nivel mondial, oamenii de știință depun eforturi pentru a înțelege pe de­plin sindromul post-COVID-19, o afec­țiune care afecta 4% din populația Fran­ței la sfârșitul anului 2022, con­form Sante Publique France. Simp­to­mele includ oboseală epuizantă, tulbu­rări neurologice, dificultăți de respirație și dureri de cap persistente.
Studiul, publicat pe 22 iulie în pres­tigioasa revistă Nature Communi­ca­tions, arată că virusul „persistă pe termen lung în trunchiul cerebral şi dereglează activitatea neuronilor”, a­ver­tizează cercetătorii francezi. Aceș­tia au analizat efectele infecției cu COVID-19 „asupra sistemului nervos central” la hamsteri, „până la 80 de zile după faza acută a infecţiei”.

Descoperiri alarmante: Impactul asupra creierului și a dopaminei
Oamenii de știință au observat că „ge­nele asociate cu metabolismul şi ac­ti­vi­tatea neuronilor sunt dereglate în cre­ie­rul acestor animale, într-un mod ase­mă­nă­tor cu ceea ce se întâmplă în cazul boli­lor neurodegenerative”, pre­cum ma­la­dia Parkinson, cu „o dere­glare a căii do­paminei”. Mai mult, vi­rusul SARS-CoV-2 pare „să aibă un im­pact asupra producţiei de dopamină”, esențială pen­tru „reglarea emoţiilor şi a memoriei”, a explicat cercetătorul An­thony Coleon.
Ceea ce este și mai îngrijorător este că, potrivit analizelor, chiar și cu o sar­ci­nă virală redusă, virusul continuă să infec­teze celule noi, sugerând că poate persista „în linişte” în trunchiul cerebral, fără ca organismul să își dea seama.
Guilherme Dias de Melo, autorul prin­cipal al studiului, avertizează că noua cer­cetare „evidenţiază pentru prima dată, în modele animale, consecinţele bio­logice pe termen lung” ale COVID-19. După identificarea „unei liste de gene dereglate pe termen lung”, cer­ce­tătorii își propun să afle exact „modul în care infecţia induce pierderea funcţiei în neuronii dopaminei”.
Îngrijorările sunt amplificate de faptul că Organizația Mondială a Să­nă­tății a confirmat deja „semne ale per­sistenţei virusului” SARS-CoV-2 în or­ga­nismul uman, precum și „ale unei al­terări a răs­punsului imunitar şi ale unui răspuns autoimun”, amintind că pan­de­mia de COVID-19 a făcut 20 de mi­lioane de victime la nivel global.

Îmbătrânirea accelerată a creierului: O altă consecință șocantă a pandemiei
Efectele pandemiei nu se opresc aici. Un studiu separat realizat de o echipă de la Universitatea din Nottingham a folosit inteligența artificială și datele a peste 15.000 de adulți din Biobanca Re­gatului Unit pentru a analiza modul în care pandemia a afectat creierul. Re­zultatele sunt cutremurătoare: creierul uman a îmbătrânit, în medie, cu cinci luni și jumătate mai repede în perioada pandemiei, chiar și la persoanele care NU au fost infectate cu COVID-19. Al­goritmul a comparat scanările cere­brale efectuate înainte de 2020 cu cele din timpul pandemiei, dezvăluind o rea­litate șocantă.

Comenteaza

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Descoperă mai multe la Stiri si informatii din judetul Hunedoara. Mesagerul Hunedorean

Abonează-te acum ca să citești în continuare și să ai acces la întreaga arhivă.

Continuă lectura