Chichen Itza – una dintre cele şapte minuni ale lumii contemporane

Minuni ale unor civilizaţii dispărute sau moderne nu încetează să uimească lumea, să stârnească controverse, să nască ipoteze cu privire la originea şi scopul pentru care au fost create. Una dintre aceste minuni este şi complexul arhitectural Chichen Itza sau cetatea maya de la Chichen Itza, ce se întinde pe o suprafaţă de 600 de hectare, pe o platformă din mijlocul unei jungle aparţinând unui vechi oraş mayaş din inima Mexicului de azi, între Merida şi Cancun.
Chichen Itza cunoaşte două perioade de evoluţie în care au fost ridicate templele sale. Una dintre perioade se întinde între secolele al VII-lea şi al X-lea, iar cealaltă între secolele al X-lea şi al XIII-lea corespunzător celor două perioade, oraşul antic purtând amprenta diferitelor stiluri arhitecturale, de la cea mayaşă până la cea tolteca.
Complexul cuprinde mai multe temple, precum Castelul (El Castillo), Osuariul sau Casa Marelui Preot, Casa Colorada, Melcul sau Observatorul Astronomic (El caracol), Maicile (Las Monjas), Marea Curte pentru Jocul cu mingea, Platforma Vulturilor şi Jaguarilor, Platforma lui Venus, Grupul celor 1.000 de coloane, denumiri date de arheologii care le-au descoperit.
Cel mai important monument din oraşul antic ce număra o populaţie de până la 100.000 de locuitori este Castelul. Spre deosebire de piramidele aflate pe platoul Gizeh, piramida Kukulkan sau Castillio, cum i se mai spune, este ridicată în terase, iar la baza superioară a acesteia se afla un templu, ceea ce justifică cele 91 de trepte dispuse în partea centrală a fiecărei dintre cele patru faţete, pentru ca templul dedicat zeului ce îi poartă numele, să fie accesibil.
Cum puteau fi construite aceste temple de mâna omului, piatra cu piatră, în vremuri aşa de îndepărtate? Mai mult decât atât, nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării, dacă ne gândim numai la faptul că toate treptele piramidei însumeză atâtea zile câte are anul solar…
Înălţimea piramidei nu este spectaculoasă, fiind de numai 24 de metri, însă transmite o armonie perfectă. Un amănunt deloc de neglijat este acela că atunci când apune soarele, în timpul echinocţiilor, pe partea dinspre nord a templului sacru, pe trepte coboară o umbră în formă de şarpe, care îl întruchipează pe Kukulkan, zeul venerat de mayaşi, prilej pentru creşterea impresionantă a numărului de vizitatori în această perioadă. Sunetul ce se aude la o simplă bătaie de palme în apropierea piramidei formează un ecou ce se aseamănă cu ţipătul păsării Quetzal (astăzi simbol naţional al Guatemalei), unindu-se cu umbră la apus şi care coboară până la baza acestuia unde se află două capete de şarpe, metamorfozându-se parcă în însuşi zeul Kukulkan, ambele simboluri reprezentând cele mai venerate creaturi mayaşe, adevărate forţe creatoare. Interesant este că numai faţa de nord a piramidei prezintă această particularitate.
Cei care pornesc în căutarea piramidei mayaşe se opresc mai întâi la Cenote Ikil, situată în parcul arheologic Ik Kil, localizat în nordul peninsulei Yucatan, un adevărat paradis acvatic natural aflat la 26 de metri sub nivelul mării, ce oferă o experienţă unică, chiar în apropiere de Chichen Itza. Este vorba, de fapt, de o groapă adâncă plină cu apă provenită din subteran formată prin prăbuşirea stratului calcaros de rocă, astfel de gropi reprezentând în trecut sursele primare de apă.
Situl arheologic din cadrul complexului Chichen Itza face parte din patrimoniul mondial UNESCO. O minune a lumii ce a inspirat şi alte culturi, Chichen Itza nu reprezintă numai un vechi oraş mayaş, important centru religios, politic şi militar, ci un loc plin de mistere de care nu se ştiu prea multe lucruri nici în ziua de astăzi, o mărturie de necontestat a unei civilizaţii avansate, demult apuse. (Monica Anghelovici)

(Articol şi imagini preluate de pe site-ul http://www.infoturism.ro/atractii-turistice/turismall)