CCR a decis: legea pensiilor speciale, neconstituțională

Curtea Constituțională a pronunțat, luni, 20 octombrie 2025, decizia în pri­vința sesizării depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție privind noua lege a pensiilor magistraților. Ju­decătorii CCR au admis, cu majoritate de voturi – 5 voturi pentru, sesizarea ÎCCJ, ceea ce înseamnă că legea a fost de­clarată neconstituțională, infor­mea­ză Stiripesurse.

37 de decizii obligatorii
Legea pentru modificarea şi com­ple­tarea unor acte normative din do­me­niul pensiilor de serviciu, care aduce mo­dificări substanţiale condiţiilor de pen­sionare pentru magistraţi, a fost ata­cată la CCR de Înalta Curte de Ca­saţie şi Justiţie. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, în 4 sep­tem­brie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.
„Prin votul exprimat, judecătorii ins­tan­ţei supreme transmit un NU răs­pi­cat oricărei tentative de a slăbi inde­pen­denţa justiţiei şi statutul cons­ti­tuţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici re­lativizată prin argumente con­junc­tu­rale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, a­răta ICCJ, într-un comunicat de presă. Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor ”încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Cons­ti­tu­ţionale şi numeroase principii funda­men­tale ale statului de drept”.

Fără avizul CSM
„Principalele motive de neconstitu­ţio­nalitate vizează încălcarea prin­ci­piu­lui statului de drept, al independenţei jus­tiţiei, al securităţii juridice, al le­galităţii şi neretroactivităţii legii, al în­crederii legitime, crearea de dis­cri­minări fără justificare raţională şi obiec­tivă, nesocotirea unor obligaţii le­gale imperative, cum ar fi solicitarea avi­zului obligatoriu al Consiliului Su­pe­rior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoa­re la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a nu­meroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de teh­nică legislativă”, se arăta în do­cu­men­tul citat.

Ce prevede reforma pensiilor magistraților
Proiectul de lege a generat reacții dure în sistemul judiciar și a dus la de­clanșarea de proteste de către instanțe și parchete, prin suspendarea ac­ti­vi­tății.
Până în 2036, există norme tran­zi­torii – magistraților li se va adăuga, trep­tat, în fiecare an, câte un an și șase luni în plus la vârsta de pensionare, adică aceasta va crește treptat. Din 2036, vârsta de pensionare va fi la 65 de ani.

Proiectul privind modificările pensiilor magistraților include următoarele modificări:
• Stabilirea vârstei de pensionare pentru magistrați la vârsta standard din sistemul public de pensii, respectiv 65 de ani.
• Pentru a intra la pensie magistrații vor trebui să aibă 35 de ani vechime. Acum, magistrații se pot pensiona dacă au o vehime de 25 de ani.
• Pensia magistraților nu va putea să fie mai mare de 70% din ultimul salariu net încasat. Acum, este 80% din ultimul salariu brut încasat.
• Pentru magistrații care sunt în acest moment în funcție: noua eşalonare a creşterii vârstei de pensionare pentru magistraţi, prin adăugarea anuală a unei perioade suplimentare de 1 an şi 6 luni, până în anul 2036.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.