Călin Dud, primarul din Luncoiu de Jos: dacă se numește cămin cultural, să începem să-l folosim ca să promovăm tradițiile, obiceiurile și cultura. Pentru asta e un astfel de edificiu. Să ne luăm înapoi ce ne definește! Cineva câștigă din era asta digitală, iar noi doar pierdem

Magdalena Șerban

Edilul-șef din Luncoiu de Jos e ho­tărât să pună bazele unei comunități care să participe activ la șezători, în­tâlniri culturale, vizionări de filme, să socializeze și să guste din lucrurile po­zitive ale vieții, de ceea ce pe vre­muri era prilej de bucurie. Așa că pu­ne la punct toate căminele culturale de pe raza comunei și se apucă de trea­bă.

Timpul nu iartă
,,Avem trei cămine în lucru, toate în baza fondurilor câștigate prin Agenția pentru Finanțarea In­vestițiilor Rurale (AFIR), deci din bani europeni, plus mai este încă unul, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). De la reabilitare, la dotări, sunt cuprinse toate etapele de modernizare. Căminele de la Stejărel și Podele au fost construite prin anii 1960, iar de-a lungul tim­pului, le-am mai zugrăvit și lustruit câte pu­țin, dar nu se compară cu o re­abilitare de­ta­liată, cu i­zo­lație termică, pod izolat, schimbat uși și geamuri, deci tot. Căminul de la Luncoiu de Sus a fost făcut în 1982, deci și în acest caz, i-a cam venit vremea reabilitării. Cele din Podele și Stejărel sunt finalizate și funcționale, cel de la Luncoiu de Sus va fi finalizat până în 31 decembrie anul curent, deci cât de curând, iar la cel de la Luncoiu de Jos, care e prin PNRR, lucrările sperăm să se finalizeze prin martie 2026”, a anunțat primarul din Luncoiu de Jos, Călin Dorin Dud (foto).

Lumea întreagă se sălbăticește. În loc să fim uniți, suntem împărțiți în cete
,,Am inițiat discuții cu să­tenii să începem, făcând front comun, să readucem și actualitate obiceiurile vechi. Vrem șezători organizate în aceste cămine, spec­­tacole, vrem să în­fiin­țăm un an­sam­blu folcloric (cu tineri, cu vârst­nici). În ultimii ani, am constatat că ne-am cam uitat ră­dăcinile, în­de­letnicirile nor­male care în­că mai există în Europa. Noi vedem Europa numai prin Facebook, Tik-Tok, Instagram și ce o mai fi. Europa ce ne definește pe noi înseamnă întâlnirea oamenilor cu oameni, să luăm parte împreună la acțiuni, să ne învățăm copiii și să le reamintim de unde am plecat, dar și cine suntem noi, care e istoricul nostru. Nu avem talente locale? Ba avem. Și de ce nu le promovăm? Noi avem un dans ce se dansa la toate nunțile, care se numește substejarul. Era ca un imn local, lumea nu pleca de la nuntă fără să fi dansat substejarul. Nu exista ca cei care veneau cu muzica să nu știe să-l cânte. Asta e doar un exemplu ce trebuie reluat și nu dat uitării. Aș vrea neapărat să reînviem tot ce e bun și frumos, valoros, în contrapartidă cu ce ni se oferă pe rețelele de socializare. Oamenii trebuie să iese din case, să vorbească între ei, să simtă bucurie. Nu să stea în spatele unui ecran unde e multă vrajbă. Știrile negative trebuie să dispară în 2026 și să înceapă socia­lizarea. Stăm toți izolați în case, cu becul stins și televizorul pornit pe știri. Și cu telefonul în mână. Postăm pe Tik-Tok, ne certăm între mucușori, suvera­niști, progresiști. Asta e viață? Musai de acum încolo să fie folosite căminele în scopuri culturale. Inclusiv să pro­iec­tăm filme. Ne-a promis Văru Săndel că ne ajută cu toate filmele de la Papa Pictures, ni le dă gratis, ca luncoienii să le poată vizualiza. Să râdem împreună. Să nu uităm cum e să râzi, nu doar să ne plângem de griji și probleme, dar de cele alarmate prin mass-media. Iarna, după ce oamenii își închid animalele să nu intre în casă la ora 17:00 și să stea pe net. Să trăiască, să iese la adevărata socializare. Cineva câștigă din era asta digitală, noi doar pierdem”, a pus punc­tul pe ,,i” alesul local.