Brăţări şi monede dacice, transmise în administrarea Muzeului Naţional de Istorie

Brăţări şi monede sustrase în perioada 1998-2004, prin săpături ilegale în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, şi recuperate de statul român din străinătate, sunt înscrise în inventarul bunurilor din domeniul public şi transmise în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României, potrivit unei hotărâri adoptate marţi, de Guvern.
Hotărârea vizează înscrierea acestora în inventarul centralizat al bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului Culturii, urmată de transmiterea în administrarea Muzeului Naţional de Istorie a României.
Primele arestări în dosarul „Aurul dacic“ au avut loc în mai 2005, iar pe 7 iulie în acelaşi an, au fost trimise în judecată 13 persoane. Până în prezent, statul român a reuşit să recupereze o parte dintre brăţări. Iniţial, s-a crezut că a existat un singur tezaur descoperit şi traficat pe piaţa neagră internaţională, constituit din 15 brăţări spiralice de aur. Ulterior, pe măsură ce statul român a reuşit să identifice şi să recupereze 12 brăţări dacice, experţii au ajuns la concluzia că există cel puţin cinci astfel de tezaure, iar numărul total al spiralelor este de 24. În 2011, a mai fost recuperată o brăţară. Brăţările dacice de aur au fost cel mai probabil folosite într-un context sacru, ca ofrandă adusă zeilor, lucru care ar explica de ce bijuteriile nu poartă urme de uzură, susţin unii specialişti, care sunt de părere că acestea erau produse pe baza unei comenzi foarte înalte, probabil regalitatea, cu scopul de a le dedica zeilor sau a le oferi altor regi din provinciile vecine. Nici funcţia economică, aceea de a tezauriza aurul, nu este exclusă. (AGERPRES)