BÂRFE, ZVONURI, ADEVĂRURI
În Sudul județului, unde pe vremuri se scotea diamantul negru, câțiva băieți isteți au descoperit o metodă mult mai curată de a face bani, mulți bani. Cârcotașii spun că au o adevărată artă a reciclării, iar cum toată țara se chinuie cu deșeurile, băieții au zis să dea o mână de ajutor. În acte, treaba e brici: iau gunoiul de la oameni, încasează bani frumoși și promit solemn că-l duc la gropile autorizate, exact cum scrie la carte. În realitate, băieții au făcut o mică optimizare de costuri. Au calculat ei că motorina e scumpă, drumul e lung și n-are rost să risipească combustibilul aiurea. Așa că au cumpărat câteva terenuri prin zonă, au săpat niște gropi cât toate zilele și au rezolvat problema ecologică pe plan local.
A vrut glorie, recunoaștere, funcție, putere, dar s-a ales cu ”hate” și a ajuns oaia neagră a întregii instituții. Bârfitorii din regiunea cu lămpașe spun că un funcționar din vestul regiunii, apropiat de șeful de urbe, e cel mai urât dintre pământeni. Funcționarul a ajuns indezirabil după ce a îndrugat vrute și nevrute despre toată lumea, iar mulți dintre colegii săi erau chemați la raport de către șeful de urbe și cercetați pentru ceea ce n-au făcut. Zvonarii spun că unul dintre cei vizați de turnătoria funcționarului a reușit să-l determine să recunoască minciunile spuse despre fiecare, dar chiar și despre edil. Cu proba în mână, zic cârcotașii, omul s-a dus la șef și i-a arătat pe cine ține aproape.

