Catedrala Națională din România a detronat marea catedrală simbol a Rusiei

Catedrala Națională a României și-a deschis oficial porțile după 15 ani de cons­trucție, devenind cea mai înaltă biserică ortodoxă din lume, cu o cupolă aurită care se ridică la 127 de metri. Încă de la des­chidere, Catedrala nu a adunat doar laude, ci și controverse sau priviri cu ciudă. Rusia a fost cea care s-a simțit ofensată de ideea că o altă țară deține cea mai mare biserică.
După aproape trei secole, România ‘a luat fața Rusiei’. Catedrala Națională din Bucu­rești a devenit cea mai înaltă biserică or­to­doxă din lume, depășind Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg, care timp de 300 de ani deținea acest titlu, notează The Times citat de Digi24.
Catedrala Sfinților Petru și Pavel din Sankt Petersburg, cunoscută și sub numele de Catedrala Petru și Pavel, este una dintre cele mai importante și simbolice clădiri re­ligioase și istorice din oraș. A fost construită între anii 1712 și 1733, fiind cea mai veche bi­serică din Sankt Petersburg și are o sem­ni­ficație deosebită pentru ortodoxia rusă.
Se află pe Insula Vasilevski, în fortăreața Petru și Pavel, și reprezintă un exemplu de arhitectură baroc rus, cu o cupolă înaltă și turnuri decorate cu cipici și cruci aurite.
Catedrala servește ca necropolă pentru toți împărații și împărătesele Rusiei, înce­pând cu Petru cel Mare, întemeietorul ora­șu­lui, și continuând cu monarhi precum Eca­te­rina cea Mare, Alexandru I și Nicolae al II-lea.

Catedrala Națională a României
Lăcașul de cult poate primi în interior 5.000 de credincioși, iar esplanada din ex­terior are loc pentru peste 23.000 de per­soane. Interiorul impresionează prin cel mai mare iconostas și cel mai mare clopot de biserică cu balans liber, precum și prin mozaicuri care par să prindă viață în funcție de lumina zilei.
Analiștii văd în inaugurarea catedralei nu doar un simbol al religiei, ci și al influenței culturale a României în regiune.
„Este o declarație de putere soft și un semnal că România își reafirmă identitatea ortodoxă în Europa de Est”, spune Laurențiu Plesca, cercetător la Centrul Român de Studii Ruse.

Rusia ne privește cu invidie
Nici Kremlinul, nici Biserica Ortodoxă Rusă nu au făcut declarații oficiale despre des­chiderea catedralei. Cu toate acestea, în Rusia reacțiile au fost critice.
Pe canalele Telegram apropiate guvernului rus, unii au pus la îndoială dreptul României de a fi considerată o națiune ortodoxă. Agenția TASS a relatat că oficialii români, inclusiv prim-ministrul Ilie Bolojan, au fost huiduiți și numiți „hoți” de către participanți.
Potrivit cercetătorului Laurențiu Plesca, noua catedrală reprezintă mai mult decât o simplă mândrie religioasă. Ea are și o sem­nificație geopolitică, oferind un simbol al­ter­nativ de putere spirituală în fața influenței Bisericii Ortodoxe Ruse, care are peste 90 de milioane de membri la nivel global, com­pa­rativ cu cei aproximativ 19 milioane ai Bisericii Ortodoxe Române.
După invazia Rusiei în Ucraina, Biserica Or­to­doxă Rusă a fost tot mai implicată în sus­ținerea ideologiei Kremlinului. Sub patriarhul Kirill, aceasta a legat ortodoxia de națio­na­lism și a justificat războiul din Ucraina ca lup­tă împotriva „forțelor răului”.
Prin urmare, mai mulți preoți și credincioși din afara Rusiei, în special din Republica Mol­do­va, s-au distanțat de Biserica Rusă din cauza le­găturilor acesteia cu politica Kremli­nului.