Ziua Americii, sãrbãtoritã la Rapolt, cu gogoşi ardeleneşti, popcorn şi suc

Anda Iovănesc

Cu ocazia „Zilei Porţilor Deschise“ la situl arheologic din Rapoltu Mare, pasionaţii de istorie au putut să viziteze şantierul din satul respectiv.
Evenimentul a fost organizat de  Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva în colaborare cu ArchaeoTek din Canada. Ziua de ieri a fost aleasă în mod special, deoarece a fost Ziua Naţională a Statelor Unite ale Americii, iar la situl arheologic sunt voluntari americani care au venit să facă aici cercetări.
O echipă de 10 studenţi americani, pe plaiurile hunedorene
La situl arheologic de la Rapolt, tineri bronzaţi, cu pălării şi ochelari de soare, ne întâmpină bucuroşi şi nerăbdători să ne arate ceea ce au descoperit ei. Aflăm că sunt un grup de 10 voluntari americani, veniţi să readucă la viaţă istoria romană prin săpăturile şi cercetările pe care le fac în acel loc. Probabil, vă întrebaţi cum au  ajuns tinerii de peste Ocean să vină în România pentru a face săpături. Ei bine, iniţiativa acestui proiect aparţine Centrului de Cercetare în Arheologie şi Antropologie „ArchaeoTek” din Ottawa, Canada, al cărui fondator şi director este Andrei Gonciar, un român originar din Sibiu, stabilit în SUA, în prezent profesor la Universitatea din Buffalo, statul New York.  La sugestia arheologului hunedorean Angelica Bălos, specialist în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional, şi cu sprijinul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, cei de la Archaeo Tek au adus studenţii americani să desfăşoare timp de o lună, cercetări arheologice în situl de la Rapolt.
S-a stabilit în America, dar nu uită ţara mamă
Româno-canadiano-americanul Andrei Gonciar susţine că a creat centrul de cercetare Archaeo Tek, pentru a schimba mentalitatea occidentalilor despre România şi pentru a oferi unor tineri şansa de a se implica şi de a contribui la cunoaşterea culturii şi istoriei române. „Lucrez cu Angelica Bălos de prin 2007-2008, iar când a venit cu această propunere, de a săpa aici, la Rapolt, am fost încântat, deoarece este un loc ideal pentru un astfel de studiu. Ne permite să avansăm cunoaşterea istoriei noastre şi să o facem cunoscută la nivel internaţional“, spune Andrei Gonciar.
Nici conducerea muzeului din Deva nu a stat prea mult pe gânduri când au auzit propunerea Angelicăi Bălos de a se face şi în această zonă săpături, astfel, s-a încheiat un protocol pe cinci ani cu centrul din Ottawa.  „În urma recomandării primite de la Angelica Bălos, s-a încheiat o colaborare între muzeul nostru şi ArchaeoTek, iar materialul arheologic găsit va reveni muzeului“, declară Liliana Ţolaş, managerul muzeului. Terenurile unde s-au făcut săpăturile sunt private, dar proprietarii lor au fost mai mult decât bucuroşi să-i lase pe arheologi să caute „bucăţi din istorie“.
N-au rezistat gustoaselor mâncăruri ardeleneşti
Printre „gropile“ săpate de către tinerii arheologi, se afla o masă de plastic plină cu gogoşi, popcorn şi suc. Deci, voluntarii americani şi vizitatorii din judeţ am sărbătorit Ziua Americii, în vârful dealului. Şi iată cum s-au împletit aici cele două culturi, cel puţin din punct de vedere gastronomic: noi cu gogoşile ardeleneşti, ei cu popcornul şi sucul, specifice americanilor.
Studenţii americani sunt foarte deschişi, dornici să înveţe lucuri noi şi sunt mari iubitori de aventură. „Am călătorit mult în America Centrală, dar sunt pentru prima dată în România. Este foarte frumos aici, aveţi peisaje deosebite şi oameni primitori. Îmi place ceea ce fac, să văd istoria, să ţin în mână lucruri vechi de sute sau mii de ani“, ne zice Austin Lerwick, de 20 de ani, unul dintre studenţi americani venit ca voluntar la în tabăra arheologică de la Rapoltu Mare.
Americanii au fost cazaţi la sătenii din Rapolt, care au avut mici reţineri la început, deoarece nu ştiau limba engleză şi nu credeau că se vor înţelege cu studenţii. Dar apoi, au văzut că tinerii nu sunt pretenţioşi şi că sunt îndrăgostiţi de mâncarea noastră. Austin ne povesteşte amuzat cum că, două colege de-ale sale, care erau vegetariene, au început să mănânce tot felul de preparate cu carne, pentru că erau foarte gustoase.
Dezamăgiţi că n-au găsit dovezi despre urmaşi de-ai lui Dracula
Pe de altă parte, tinerii americani ne-au spus că au fost foarte dezamăgiţi că în România nu sunt mai multe dovezi legate de existenţa vampirilor, ei fiind foarte fascinaţi de Dracula. Dar, dacă n-au dat aici, în Transilvania, de urmaşii  contelui Dracula, au văzut în schimb, Castelul Huniazilor, Cetatea de la Alba Iulia şi oraşul Braşov, de unde au plecat impresionaţi.
„Am prins zile ploioase, dar a fost bine, că ne-am mai răcorit. Am vizitat Braşovul şi mi-a plăcut extrem de mult. Aveţi peisaje şi oameni minunaţi“, ne spune Kate Mower, studentă la Universitatea din Utah.
Ce ar mai fi de spus, în încheiere? Programul de cercetare arheologică de la Rapoltu Mare, care a început în 5 iunie, se va încheia mâine, 6 iulie. Printre descoperirile făcute se studenţii americani în această lună, se numără un vechi zid de împrejmuire al unei ferme, pereţii unei case romane, o monedă antică, un cercel de bronz, un inel de argint, bucăţi de tencuială, cuie, ţiglă şi ceramică. Peste două zile, voluntarii americani vor părăsi România şi se vor întoarce acasă. Vor duce cu ei, cu siguranţă, imaginea ţării noastre şi a românilor, cu bune şi cu rele, dar oricum, o imagine mult mai apropiată de realitate, şi cu totul diferită de ţara vampirilor.