Andreea Lazăr

Gestionarea ecologică a deşeurilor, la nivelul judeţului Hunedoara, a fost adusă, din nou, în atenţia autorităţilor locale şi judeţene. Directorul proiectului european „Sistem integrat de gestionare a deşeurilor” le-a prezentat, vineri, aleşilor locali şi judeţeni, avantajele şi dezavantajele implementării unui astfel de proiect.
 

Finanţare europeană, pe cale să fie pierdută
Problema gestionării ecologice a deşeurilor pare să fie rezolvată. Cel puţin, pe hârtie. În practică, este mai greu însă, din cauza consilierilor locali de la Petrila, care se opun sistematic construirii deponeului ecologic în acea zonă. Proiectul prevede construirea a două deponeuri, unul pe raza comunei Veţel şi celălalt pe cea a oraşului Petrila. Deşi a existat şi varianta unui singur deponeu în judeţ, aceasta a picat din start, pe motivul că preţul salubrităţii pentru populaţie va fi mai mare decât cel impus de Uniunea Europeană. „Construcţia unui singur deponeu ecologic la Veţel va creşte foarte mult preţul salubrităţii pentru locuitorii Văii Jiului. Mai exact, aceştia ar urma să plătească lunar aproximativ 13 lei pe familie pentru gunoi. Or, acest lucru nu respectă condiţia finanţatorului ca preţul pe gospodărie să nu depăşească venitul minim pe economie al judeţului, şi anume şapte lei”, a afirmat directorul proiectului, Alexei Atudorei.

Primarul Petrilei ridică din umeri
Conştient de faptul că finanţarea ar putea fi pierdută din cauza consilierilor locali pe care îi reprezintă, primarul oraşului Petrila nu are soluţii. „Eu nu mai pot face nimic acum. Le-am explicat consilierilor, în mai multe şedinţe, importanţa acestui proiect dar ei au votat împotrivă de două ori. Luni (n. red. astăzi), voi încerca din nou alocarea terenului pentru construirea deponeului, în cadrul şedinţei de Consiliu Local. Voi discuta din nou cu consilierii despre acest subiect”, a afirmat Ilie Păducel, primarul oraşului Petrila, în cadrul întâlnirii dintre autorităţile locale şi reprezentanţii proiectului.
Primarii mai au aproximativ o lună ca să găsească soluţii pentru implementarea acestui proiect. Atitudinea consilierilor din Petrila a fost criticată şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Mircea Ioan Moloţ. „Legislaţia în vigoare ne obligă ca, până în 2014, să închidem toate gropile de gunoi din judeţ. Incineratoarele de deşeuri nu se pot da în funcţiune până în 2016. Or, dacă acest proiect cade, rămân doi ani în care hunedorenii riscă să plătească sume exorbitante pentru gunoi, din cauză că deşeurile vor fi transportate în alte judeţe, acolo unde există deponeuri. Nu ne permitem să ratăm această finanţare, din ambiţia personală a unor consilieri locali”, a afirmat Mircea Ioan Moloţ, preşedintele Consiliului Judeţean.

Nicolle Ebner

Cu întârzierile specifice românilor când e vorba de aplicarea unor noi axe de finanţare de la Uniunea Europeană (UE), Programul LEADER începe să prindă contur… într-o adevărată devălmăşie. În timp ce unele GAL-uri (grupuri de acţiune locală) abia sunt în faza de constituire, astăzi, s-a dat startul sesiunii de depunere a strategiilor pe baza cărora vor fi selectate GAL-urile care vor obţine mult râvnita finanţare europeană.

Unul cu patalama, trei pe drum
În cadrul Programului LEADER, GAL-urile au rolul de a elabora şi promova strategiile de dezvoltare locală, în mediul rural, iar în judeţul Hunedoara s-a conturat ideea constituirii a patru astfel de grupuri de acţiune locală: Ţara Zarandului, Ţara Haţegului, Ţinutul Pădurenilor şi Orăştie, însă, până acum, doar GAL „Ţinutul Pădurenilor” s-a constituit, oficial. Fără să-i mai aştepte pe cei care nu au obţinut „certificatul de naştere”, Ministerul Agriculturii a dat, ieri, startul sesiunii de depunere a strategiilor, sau mai concret, de selecţie a GAL-urilor eligibile pentru finanţare. Perioada de depunere a dosarelor este de 59 de zile, sesiunea urmând a fi închisă în data de 29 octombrie. Ieri, la Direcţia Agricolă, a avut loc o întâlnire între reprezentanţii celor patru GAL-uri şi ai Autorităţii de Management (formată din specialişti ai Direcţiei Agricole Hunedoara şi un reprezentant al ministerului de resort), pentru o serie de clarificări, ştiut fiind faptul că, la axele anterioare de finanţare, guvernul a schimbat permanent regulile, în timpul jocului.

Fonduri limitate
Reprezentanţii Autorităţii de Management susţin că, între hunedoreni nu ar trebui să fie concurenţă, ba chiar le-au dat de înţeles celor prezenţi că ar trebui să se ajute reciproc. Recomandarea este anulată din start, de normele metodologice de aplicare a Programului LEADER. Până acum, la nivel naţional, s-au constituit în jur de 160 de GAL-uri, şi doar 80 vor intra pe finanţare, adică vreo două din fiecare judeţ. De aici şi ezitarea reprezentanţilor celor patru GAL-uri de a depune dosarele de selecţie, mai repede decât termenul limită din 29 octombrie. „Am fi bucuroşi să treacă de selecţie, toate cele patru GAL-uri din judeţul Hunedoara. Din punct de vedere al capacităţii de implementare a programului de dezvoltare rurală, LEADER este o adevărată întreprindere care va funcţiona, dacă are oameni competenţi”, a declarat directorul executiv adjunct al Direcţiei Agricole, Emil Gavrilă, şeful comisiei locale de evaluare a conformităţii şi eligibilităţii dosarelor. În cazul în care, la verificare, comisia de evaluare descoperă lipsuri, GAL-urile au doar o singură şansă de corectare a dosarului.
În România, Programul LEADER reprezintă cea de-a patra axă de dezvoltare a satelor româneşti, program ce beneficiază, în prima etapă, de 2,5 la sută din fondurile europene de dezvoltare rurală.