Vorbesc gurile rele că bărbatul care, mai dăunăzi, a furat banii din seiful unei benzinării dintr-o comună hunedoreană, chipurile, ca „să trăiască”, a scăpat de poliţişti, ca prin urechile acului, după ce aceştia i-au dat de urmă. Cică  prin „metode specifice”, băieţii în uniforme albastre – care au luat în ajutor şi o echipă de mascaţi -au ajuns la casa părinţilor tâlharului, o cocioabă amărâtă pe post de stână, situată într-o zonă mai izolată. Musafirii nepoftiţi şi-au spus păsul şi dorinţa în faţa gazdei, care i-a întâmpinat în poartă. Bărbatul nu s-a dovedit prea comunicativ, ba din contră, cică s-a făcut că nu înţelege că musafirii au venit cu gânduri paşnice şi că doar datoria i-a mânat să bată atâta drum şi să-l întrebe de flăcău. Cârcotaşii spun că taman când oamenii legii erau convinşi că l-au făcut din vorbe pe tatăl infractorului pe care-l căutau, acesta nici una, nici două, a asmuţit pe musafiri câinii ciobăneşti care păzeau stâna, aceştia fiind nevoiţi să bată în retragere. Asta nu i-a împiedicat pe oamenii legii să-l prindă pe răufăcător, e drept, cu o întârziere de câteva zile. Ăsta să fie tot necazul. Bine că au scăpat de câini.

Vorbesc gurile rele că în cea mai tare şi mare instituţie judeţeană acum, dar mai ales în viitor, a început viermuiala angajaţilor, care se dau de ceasul morţii să scape de concedieri. Mai zilele trecute, o voce avizată povestea că bieţii salariaţi au decis să treacă în tabăra funcţionarilor publici, doar-doar scapă de fantoma şomajului. Oamenii au tatonat terenul şi au ajuns la concluzia că şeful instituţiei este deficitar la capitolul „aparat propriu” cu vreo câteva zeci de posturi, aşa că a început înghesuiala pe ele. Cârcotaşii spun că  angajaţii sunt dispuşi să facă orice sacrificiu, acceptând chiar şi redimensionarea salariului, în minus cu vreo câteva mii de lei, dacă vor ajunge funcţionari publici, numai să nu rămână cu cartea de muncă în braţe. Cât despre fuga angajaţilor spre tagma funcţionarilor, se pare că aceştia nu au nici o şansă, şeful cel mare fiind adeptul economiei de bani şi al lucrurilor chibzuit făcute.