Magdalena Şerban

Elevii şi profesorii de la Colegiul Tehnic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu duc mai departe cele două proiecte Comenius, începute anul trecut (unul bilateral cu Turcia şi altul, multilateral, cu Portugalia, Spania, Polonia, Cehia, Turcia şi România). Plecările lor peste hotarele ţării înseamnă promovarea localităţii dincolo de imagine, în profunzimea tradiţiilor şi obiceiurilor ei, printr-un program complex de schimb cultural.

„În cadrul celor două proiecte Comenius, de la începutul anului, un grup de elevi şi patru profesori de la colegiul nostru – Adriana Lal, Daniela Lal, Teodora Cismaşiu şi Roxana Trif – au plecat în Spania, la Barcelona, unde au fost oaspeţii şcolii San Andreu, din capitala Cataloniei. Precizez că proiectul Comenius multilateral „Building Europe together” reuneşte la masa de lucru elevi din şase ţări, care trebuie să ducă la bun sfârşit o serie de activităţi focalizate pe drepturile omului, stereotipuri şi drepturi civile. Pe lângă faptul că elevii au trebuit să realizeze o documentare extrem de serioasă pe temele propuse, ei au avut ocazia de a-şi perfecţiona limba engleză, limba de comunicare în cadrul proiectului. Pentru că orice călătorie este o cale de cunoaştere, pe lângă munca susţinută, ei au avut şansa de a se delecta cu frumuseţile unui oraş, precum Barcelona, să cunoască realizările celebrului arhitect spaniol Gaudi şi cei mai curajoşi chiar să facă prima baie din anul acesta în Marea Mediterană”, arată Ioan Vălean, directorul Colegiului Tehnic Agricol „Alexandru Borza”.
Cea de-a doua deplasare din acest an s-a desfăşurat în oraşul Boskovice, din Cehia. Aici – arată profesoara Teodora Cismaşiu – elevii şi dascălii din Geoagiu  au realizat acţiuni comune cu elevii şi profesorii unui renumit liceu dintr-un oraş. Vizita oraşului Praga şi a celei mai mari peşteri din Cehia au completat săptămâna petrecută pe meleagurile Republicii Cehia. În continuare, colectivul Colegiului Tehnic Agricol se pregăteşte pentru a fi, la rândul său, gazdă pentru delegaţiile din ţările europene participante la acest proiect, care urmează să sosească la Geoagiu.

Maximilian Gânju

Turiştii care aleg sălbaticul Retezat, în acest weekend, au parte de o surpriză venită din partea Asociaţiei de Turism Retezat. O şezătoare cum era odinioară, la care ţăranii de la poalele Retezatului le vor arăta oaspeţilor obiceiurile şi tradiţiile lor.

„Şezătoarea Sălăşenilor”, cum este denumită manifestarea, urmăreşte valorificarea tradiţiilor locale şi se va ţine la Centrul de Vizitare a Parcului Naţional Retezat, din satul Nucşoara, comuna Sălaşu de Sus, sâmbătă, începând cu ora 14. Organizată de Asociaţia de Turism Retezat, alături de mai mulţi parteneri, şezătoarea a ajuns la a VI-a ediţie şi reuneşte producători locali ce vor prezenta turiştilor şi participanţilor la manifestare, produse tradiţionale alimentare sau manufacturate în gospodării.
Toţi cei prezenţi se vor bucura să descopere frumuseţea costumelor populare din zonă, a obiceiurilor şi dansurilor specifice, toate asezonate de interpretările fluieraşilor locali şi de reprezentantele muzicii populare invitate permanente la acest eveniment: Daniela Tărnăuceanu, Violeta Deminescu, Andra Zepa şi Corina Costinaş. „Organizatorii acţiunii îşi propun să ofere tuturor participanţilor, o frumoasă întoarcere în timp, acolo unde bunul simţ şi ospitalitatea guvernau viaţa socială din comunitate, acolo unde diferenţa dintre oameni însemna o casă mai curată, ogoare mai bine îngrijite ori haine mai frumos înflorate, iar unităţi de măsură erau hărnicia, frumuseţea cântecului ori rezistenţa la joc. Nu este prea târziu să aducem în atenţia tinerei generaţii, frumuseţea şi trăinicia obiceiurilor şi tradiţiilor care ne definesc ca popor şi cultură”, spune Alexandru Bulacu (foto), secretarul Asociaţiei de Turism Retezat.
Şezătoarea mai urmăreşte şi o conlucrare între gospodarii de la poalele muntelui şi turiştii care le calcă meleagurile, la fel cum se întâmplă în Austria, spre exemplu, unde localnicii au ca principală îndeletnicire turismul şi valorificarea tradiţiei.

Magdalena Şerban

Deşi vara e aproape, la fel cum este şi lacul Cinciş, viaţa edililor din Teliucu Inferior nu este chiar aşa de roz cum ar putea să pară. Agenda e cam stufoasă.

Multe-au fost,  multe sunt încă
„Avem în lucru proiectul destinat canalizării pluviale în satul Cinciş-Cerna, finanţat de Banca Mondială. Contribuţia primăriei este de 10 la sută din valoarea totală, ce însumează 110.000 de lei. Tot prin Banca Mondială, am mai avut trei proiecte şi anul trecut: unul pentru Centrul cultural şi recreativ «Plosca» din Teliucu Superior, unul pentru Casa Tineretului din Cinciş şi altul, intitulat  «Drag mi-i portul strămoşesc», implementat la Teliucu Inferior (sală pentru mici festivităţi ale şcolii din localitate). În cadrul acestuia, au fost achiziţionate şi costume populare specifice zonei, pentru a le prezenta în spectacole. Reprezentanţii noştri erau mereu depunctaţi, din cauză că nu aveau un port popular unic, ci sub diferite forme. Costumele au fost lucrate manual, după modelele din bătrâni, la o cooperativă de profil, din Haţeg. În rest, mai avem proiecte depuse sau în curs de depunere, banii europeni fiind o mare şansă pentru  dezvoltare. Spre exemplu, acum, pregătim un proiect pentru modernizarea drumurilor şi vrem să-l accesăm prin GAL-ul din care facem parte, iar un altul, realizat pentru panouri fotovoltaice, aşteaptă deschiderea sesiunii de depunere. Mai sunt multe de făcut şi sper să le pot cuprinde într-un viitor mandat, mai precis în mandatul care începe din 10 iunie încolo”, a precizat Daniel Pupeză (foto), primarul comunităţii din Teliucu Inferior.

În instanţă, pentru a-şi dovedi dreptatea
Nu tot ceea ce câştigi aduce şi bani, ar fi motto-ul trăit pe propria piele de administraţia din Teliuc. Astfel, pentru proiectul accesat pe Măsura 322 (2,5 milioane de euro), primăria se află în litigiu cu APDRP, Curtea de Apel Alba-Iulia urmând să stabilească dreptatea. „Consider că nu am fost depunctaţi tocmai «pe merit». Nu înţeleg de ce nu s-au respectat toate elementele stipulate în ghidul solicitantului, din moment ce noi le-am aplicat. Din acest motiv, am apelat la instanţă. Ştiind că avem dreptate şi vom face tot ceea ce este posibil din
punct de vedere legal, pentru a ne-o dovedi“, mai spune edilul şef al comunei Teliucu Inferior.

Magdalena Şerban

Următoarea perioadă reprezintă pentru primarul din Băiţa, Damian Diniş (foto), una de cules roade. O investiţie majoră pentru comunitatea locală este pe cale să se finalizeze, iar alte lucrări vin din urmă.
„Urmează să finalizăm alimentarea cu apă şi canalizarea. Sfârşitul lunii iunie reprezintă termenul-limită. Staţia de epurare este şi ea în curs de finalizare. Branşamentele se vor face din toamnă, sursa fiind şapte izvoare, iar ca soluţie alternativă, a fost făcut şi un foraj, în curtea şcolii din Băiţa. Atât alimentarea cu apă, cât şi canalizarea sunt realizate din bani europeni, printr-un proiect în valoare de 2,5 milioane de euro. Tot prin acesta, am modernizat şi 1,4 km de drum de pe Valea Orminzii şi se lucrează la partea de mobilier, în cadrul Centrului after-school. Prin intermediul finanţării oferite proiectului, am primit şi costumele populare destinate ansamblului «Ritmuri Zărăndene», din Hărţăgani, pentru a putea susţine continuarea tradiţiilor”, precizează primarul Damian Diniş. Potrivit edilului, alegerile se apropie cu paşi repezi, aşa că mai sunt câteva urne de făcut şi de pus la punct detaliile. Vor fi şase secţii de votare, în şase sate, din cele 11 aparţinătoare. Contracandidaţii nu lipsesc nici ei: unul de la USP şi altul de la PP-DD. Dar lumea trebuie să vadă faptele, vorbele fiind, în majoritatea cazurilor, doar de moment.

Sorina Popa

Un număr de 250 de perechi au sărbătorit, ieri, Ziua Internaţională a Familiei, la restaurantul Salle D’Or din Deva Mall.
Sub genericul „Familia de argint”, organizatorii şi-au propus să celebreze astfel statornicia din familie. Dansuri, voie bună şi mâncare din belşug au fost ingredientele care au făcut din eveniment unul extrem de reuşit. Perechile s-au distrat, au depănat amintiri şi, ceea ce a fost mai important, au fost împreună, la fel ca întotdeauna.

Au sărbătorit nunta de argint
La Ziua Internaţională a Familiei, organizată de USP, a fost invitat un număr mare de familii de deveni care au împlinit 25 de ani de căsnicie, cuplurile respective sărbătorind cu această ocazie nunta de argint.
Mircia Muntean, candidatul USP la preşedinţia Consiliului Judeţean şi Dorin Gligor, candidatul USP la postul de primar al municipiului Deva, au deschis evenimentul, cei doi fiind alături de familiile lor la această sărbătoare. Primul dans al celor doi candidaţi a fost, aşa cum se cuvine, cu soţiile lor, care îi susţin în lupta electorală, care se dovedeşte a fi atât de dură.

Un tandem cu proiecte de cinci stele
„Vreau să-mi iau rămas bun, de la voi, devenii care m-aţi susţinut atâţia ani. Cred că am făcut un lucru bun, că m-am hotărât să candidez la preşedinţia Consiliului Judeţean. Vreau să scot mizeria din judeţ şi să fac un judeţ modern”, a spus Mircia Muntean cu această ocazie.
Dorin Gligor, candidatul USP la funcţia de primar al municipiului Deva, a declarat la rândul său: „având ajutorul dumneavoastră, pot face din Deva un oraş de cinci stele. O să continui proiectele lui Mircia Muntean, pentru dezvoltarea în continuare a municipiului, la care voi adăuga şi proiectele mele”.

Magdalena Şerban

În vara anului 1848, Avram Iancu, Crăişorul moţilor, s-a retras într-o peşteră de pe Crişul Alb, pentru a nu fi găsit şi prins de către soldaţii unguri. Aici, a stat ascuns câteva săptămâni, fiind ocrotit şi informat de către prietenii şi locuitorii satelor din jur. Astfel, Societatea „Avram Iancu“ din Aba-Iulia şi Primăria Blăjeni, comună pe teritoriul căreia se află peştera, au decis ca la intrare, să fie montată o placă comemorativă, pentru a imortaliza evenimentul istoric.
„Sâmbătă, 19 mai, de la ora 10, pe Valea Crişului Alb, spre izvor, în locul unde s-a ascuns Avram Iancu, va fi dezvelită o placă, in memoriam. Aceasta a fost realizată de către Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu“ din Alba-Iulia, în colaborare cu Primăria Blăjeni. Vor participa profesori, oficialităţi locale şi judeţene, şi bineînţeles că nu va lipsi ansamblul folcloric Tulnicul, din Blăjeni. Pot să se alăture toţi cei care apreciază istoria şi neamul, indiferent din ce colţ al ţării ar veni. Sunt binevenite astfel de activităţi patriotice, pentru scoaterea în evidenţă a personalităţii marelui erou naţional Avram Iancu şi contribuţia lui la victoriile moţilor în Revoluţia de la 1848-1849 din Transilvania, zonă care niciodată nu a putut fi cucerită, datorită spiritului revoluţionar şi organizatoric al marilor Horea, Cloşca, Crişan şi Avram Iancu. Îi aşteptăm cu drag pe toţi care vor să participe la acest eveniment”, spune Nicolae Raţ (foto), primarul comunei Blăjeni.

La Vorţa, se lucrează din greu, iar edilul comunităţii de aici, Radu Emil Bureană (foto), supraveghează îndeaproape munca din teren, astfel încât, investiţiile să fie finalizate la timp şi bine executate.

„Proiectul european câştigat pe Măsura 322 (modernizare drumuri comunale şi uliţe, înfiinţare «after- school» în reşedinţa de comună şi reeditare festival «Primăvara vorţană»), în valoare de aproximativ 2,5 milioane de euro, este executat în proporţie de 50 la sută, la fel cum este şi cel de amenajare a unui parc în satul Visca, investiţie ce are o valoare de aproximativ 4.000.000 de lei, la baza ei stând fondurile de mediu. Suntem în grafic cu aceste lucrări, stăm chiar mai bine decât este prevăzut şi raportat la perioada de timp scursă până acum. De asemenea, facem reparaţii capitale la căminul cultural din satul Visca (extindere, consolidare, reabilitare). Este un edificiu vechi, iar în mare parte, a trebuit dărâmat. Sper ca şi în acest caz, lucrurile să evolueze repede şi bine”, a spus Radu Emil Bureană, primarul comunei Vorţa. (M. Şerban)

Maximilian Gânju

După circa 50 de ani, timp în care a funcţionat într-o clădire ce este marcată astăzi cu risc ridicat de prăbuşire în caz de cutremur, Oficiul Poştal 1 Petroşani s-a mutat în casă nouă.

Noul Oficiu Poştal inaugurat ieri, în prezenţa conducerii judeţene a serviciului de poştă, este unul modern, de care au fost impresionaţi atât angajaţii, cât şi clienţii. Sediul se află la câţiva paşi de fosta locaţie, în centrul municipiului Petroşani, astfel că oamenii nu vor fi nevoiţi să caute după noul sediu. „Era timpul să trecem într-un sediu nou, după jumătate de secol de activitate în fosta locaţie. În momentul în care angajaţii de la Oficiul Poştal 1 Petroşani au intrat în noua locaţie, am văzut un entuziasm de care am rămas profund impresionată. Erau încântaţi de condiţiile extraordinare pe care le oferă acesta, atât pentru ei, cât mai ales pentru locuitorii municipiului Petroşani. Când a venit notificarea cu bulină (n.r. risc ridicat de prăbuşire în caz de seism), am zis cum să rezolv, îmi făceam griji. Am apelat la cel care conduce oraşul, primarul Tiberiu Iacob Ridzi, şi am găsit rezolvarea”, a declarat la deschiderea noului oficiu poştal, Dana Dămian, directorul Oficiului Judeţean de Poştă Hunedoara.
Clădirea în care funcţionează acum Poşta din Petroşani este una modernă şi utilată după ultimele standarde, astfel că Oficiul este unul dintre cele mai moderne din judeţ. Primarul Petroşaniului, Tiberiu Iacob Ridzi, s-a declarat mulţumit că salariaţii Oficiului Poştal din municipiu au acum condiţii foarte bune de lucru, care se vor răsfrânge şi asupra oamenilor care apelează la serviciile Poştei.
Impresionat de noua casă a Poştei Petroşani a fost şi Caius Lăzărescu, şeful Serviciului Control Financiar-Regionala Timişoara, invitat la inaugurare. Acesta a spus că până la finalul anului urmează să se deschidă la Petroşani o şcoală pentru pregătirea şi perfecţionarea angajaţilor Poştei, pentru că „la asemenea oficiu frumos şi modern, trebuie şi aşa ceva”, a concluzionat Lăzărescu.

Ziua de 15 mai este declarată Ziua Internaţională a Familiei, fiind marcată în întreaga lume prin diverse manifestări. Dar dincolo de acestea, consider că familia înseamnă mult mai mult decât un cuplu cu copii, care împart un anumit spaţiu locativ şi un buget financiar. Familia înseamnă căldura unui cămin. Crearea unui nou cămin înseamnă întemeierea unei noi generaţii, a viitorului nostru.

În familie începe viaţa fiecăruia dintre noi şi tot aici, începe formarea omului, ca  personalitate şi individualitate. De aceea, bunăstarea familiei şi atitudinea statului faţă de aceasta exprimă, în mare măsură, nivelul dezvoltării societăţii.
Să nu uităm de responsabilitatea şi solidaritatea pe care trebuie să le avem în apărarea familiei, a copiilor şi părinţilor noştri.
Vă urez familii împlinite, cu copii şi părinţi sănătoşi, bunici cu amintiri frumoase şi un cămin plin de căldură, tuturor!
Dorin Oliviu Gligor

Cristina Ghenea

Caravana Next Top Model by Cătălin Botezatu a poposit ieri în judeţul Hunedoara, unde au avut loc două preselecţii pentru cel de-al treilea sezon al cunoscutului show. Zeci de hunedorence, care mai de care mai frumoase, vor să intre în emisiunea designerului.

Astăzi, caravana ajunge la Petroşani
Preselecţiile au avut loc, mai întâi, în Deva, unde câteva zeci de tinere şi-au încercat norocul şi s-au înscris în competiţie, pentru a avea şansa de a deveni următorul Top Model al României. Mai apoi, caravana a poposit în Hunedoara, iar astăzi, preselecţiile urmează să fie organizate şi în Petroşani, la Casa de Cultură a Sindicatelor – Strada 1 Decembrie 1918. Organizatorii preselecţiilor spun că experienţa în modeling nu este neapărat necesară şi că tinerele interesate trebuie să aibă, în primul rând, cetăţenie română sau moldovenească şi să fie vorbitoare de limba română. O altă condiţie este aceea ca participantele să aibă peste 16 ani şi peste 1,72 metri înălţime, fie să aibă vârsta cuprinsă între 14 şi 16 ani, dar au peste 1,75 metri înălţime. În ceea ce priveşte ţinuta, cu care ele se prezintă la preselecţie, fiecare candidată poate să vină îmbrăcată cu ce vrea sau cu ce are. Premiul cel mare al concursului este un contract de modelling în valoare de 70.000 euro, dar mai sunt şi alte premii surpriză.
Iar pentru că agenţia MRA selecţionează în premieră, în acest sezon, şi băieţi, la preselecţie sunt aşteptaţi şi tineri de peste 16 ani, care au între 1,85 şi 1,90 metri înălţime.

Magdalena Şerban

Emil Bîc (foto), aflat la linie de finiş pentru primul său mandat de primar al comunităţii beriene, are la ce să se uite în urmă, dar şi înainte, cu încredere.

“Avem multe investiţii. Spre exemplu, continuă introducerea apei potabile. Luna trecută, am finalizat în satul-centru, zona Grui, 500 metri liniari de reţea de apă potabilă, la această conductă fiind branşate opt gospodării, urmând ca în următoarele patru luni, să finalizăm lucrările în toată comuna. Un lucru important este şi finalizarea regularizării râului Sibişel, investiţia fiind realizată în colaborare cu Apele Române. În decursul anului trecut, am început amenajarea unui stadion de fotbal, în vederea omologării, pentru ca echipa locală să poată juca acasă, investiţia fiind din fonduri proprii. Ea va fi finalizată în acest an. Proiectul prevede construirea unui vestiar, a unei parcări, a unei tribune pentru spectatori şi introducerea apei potabile. Munca depusă pentru elaborarea proiectelor care au fost admise pentru finanţare se mută anul acesta din birou, în teren. Mai avem declarate eligibile şi finanţabile un proiect de canalizare depus pe Fondul de Mediu şi de asfaltare a drumurilor, accesat prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (22 de km)”, a declarat edilul şef din Beriu. Potrivit primarului, până la începerea lucrărilor de canalizare şi apoi de asfaltare, au demarat cele de reparaţii la drumuri. Totodată, se montează bănci în fiecare sat, toate acestea fiind executate cu material lemnos, obţinut gratuit de la Ocolul Silvic privat Valea Orăştiei.

După declararea clădirii ca fiind una cu risc ridicat de prăbuşire în urma producerii vreunui seism, reprezentanţii Poştei Române au căutat un nou sediu pentru Oficiul Poştal Nr.1, din Petroşani. Acesta a fost, în sfârşit, găsit, astfel că de astăzi, 14 mai, activitatea se va muta şi desfăşura în noul spaţiu. „Ne bucurăm că am identificat o nouă locaţie, situată tot în centrul localităţii, chiar în apropierea fostului sediu. De luni, 14 mai, vom funcţiona într-un nou imobil”, a precizat Dana Dămian, directorul Oficiului Judeţean Reţea Poştă Hunedoara. Noua clădire în care îşi va derula activitatea Oficiul Poştal Nr. 1 din Petroşani este amplasat în apropierea sediului Agenţiei Locale pentru Ocuparea Forţei de Muncă. (M. Gânju)

Şcoala  Postliceală „Vasile Goldiş“ Deva îşi deschide porţile pentru cei care vor să stăpânească unul dintre domeniile Sănătate, Turism şi Alimentaţie, Estetică şi igiena corpului omenesc, Transporturi, Agricultură, Economic, Industrie alimentară, Construcţii, instalaţii şi lucrări publice. Înscrierile încep de astăzi şi pot lua startul absolvenţi de liceu (colegiu) cu sau fără diplomă de bacalaureat. Cei de la Vasile Goldiş nu se află la prima şcoală de acest gen, în ţară existând mai multe filiale, pe lângă centrul din Arad. Potrivit reprezentanţilor instituţiei, unitatea de învăţământ este un răspuns la necesităţile de pe piaţa hunedoreană, în care se găsesc multiple oferte de la universităţi, dar prea puţine de la şcolile postliceale. Astfel, Şcoala  Postliceală “Vasile Goldiş“ Deva vine cu o ofertă variată, în cadrul unor ramuri aflate la mare căutare.  (M. Şerban)

Maximilian Gânju

Administraţia Publică Locală Petroşani a organizat mai multe manifestări dedicate Zilei Europei, sărbătorită pe 9 mai, în parcul din centrul municipiului.
În prim plan au fost elevii şcolilor din localitate, ce au susţinut mai multe spectacole în faţa celor prezenţi la manifestare şi s-au întrecut în concursuri gastronomice. După cum era de aşteptat, de la serbare n-au lipsit nici politicienii, mai ales că mâine începe campania electorală.

A oferit bomboanele rămase de la Paşti
Dacă primarul în exerciţiu, Iacob Ridzi, candidat şi el la un nou mandat, s-a abţinut să fure startul campaniei şi a vorbit strict în numele instituţiei, candidatul USL a profitat din plin de baia de mulţime. Ioan Rus (PSD), candidat la alegerile locale pentru fotoliul de primar al municipiului Petroşani, n-a venit cu mâna goală la spectacolele susţinute în parc de Ziua Europei. A adus mai multe cutiuţe cu bomboane, pe care le-a împărţit, el şi membrii de partid, copiilor. Numai că, bomboanele erau din cele rămase de la Paşti, ceea ce i-a făcut pe mulţi dintre părinţi să se întrebe dacă mai erau sigure pentru copiii lor. Pe fiecare cutie era trecut mesajul: „plic oferit de Ioan Rus, preşedintele Organizaţiei Municipale PSD Petroşani” alături de mesajul: „Hristos a Înviat!”. Semn că „plicurile” au rămas pe stoc de la sărbătorile de luna trecută. Şi, cum campania bate la uşă, politicianul în cauză s-a gândit că este ocazia să-şi facă oareşce imagine şi să scape şi de bomboanele din stoc.

Mircea Crivăţ

Astmul este una dintre cele mai frecvente afecţiuni cronice din lume. Societatea Română de Pneumologie, cu sprijinul AstraZeneca şi GlaxoSmithKline, organizează în perioada 7-18 mai, în cabinetele medicale de specialitate din toată ţara, testări gratuite pentru depistarea astmului, sub mesajul: „Tu poţi avea astm. Astmul nu te are pe tine! Astmul poate fi controlat!”
„Testul se numeşte spirometrie, este nedureros şi simplu de făcut: seamănă întrucâtva cu testarea pentru determinarea nivelului de alcool în aerul expirat, pe care o fac poliţiştii, şoferilor. Durează cinci minute, iar rezultatul se dă pe loc”, spune prof. dr. Florin Mihălţan (foto), preşedintele Societăţii Române de Pneumologie.
Campania se află la a patra ediţie. În 2011, 9.166 persoane au fost testate la nivel naţional şi 41 la sută dintre ele au fost depistate cu probleme de respiraţie.
În judeţul Hunedoara, testările gratuite pentru depistarea astmului bronşic se fac în perioada amintită la următoarele unităţi medicale:
• Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, dr. Felicia Silvestru, luni-vineri, de la ora 9.00.
• Ambulatorul de Pneumologie din Deva, după următorul program:
– dr. Cristina Budărescu, miercuri – 13,00-15,00, joi – 12.00-15.00.
– dr. Lucia Bulugean, marţi – 8.00-11.00, joi – 10.00-12.00.
– dr. Ioan Dorin Petrui, luni – 8.00-10.00, joi – 10.00-12.00.
• Spitalul municipal Hunedoara, dr. Carmen Oproiescu, luni-vineri, de la ora 9.00.

Ce este astmul?
Astmul este o boală cronică de plămâni, caracterizată prin probleme recurente de respiraţie şi prin simptome ca lipsa de aer, respiraţie şuierătoare, senzaţie de apăsare în piept şi tuse. În timpul unei respiraţii normale, aerul circulă liber în şi afară din plămâni. Atunci când astmul nu este sub control, căile respiratorii sunt îngroşate, umflate şi inflamate şi sunt mult mai sensibile la schimbările de mediu. Aşa se produce o criză de astm. În timpul crizei de astm, mucoasa căilor respiratorii se îngustează, muşchii din jurului acesteia se contractă, iar mucusul blochează căile respiratorii din plămâni, ceea ce face respiraţia tot mai dificilă.

Magdalena Şerban

Anul curent ţine „cu motoarele în plin” administraţia comunei Hărău, la nivel local desfăşurându-se o serie de lucrări, fie de întreţinere, fie de dezvoltare şi modernizare.

Bază sportivă multifuncţională
„Printre lucrările importante ce vor fi finalizate în acest an se află baza sportivă multifuncţională, unde Primăria comunei Hărău şi Consiliul local contribuie cu o parte de finanţare, prin care se asigură amenajarea terenului şi a accesului auto şi pietonal, partea de branşare la energia electrică, apă, canalizare şi achiziţia gazonului sintetic al terenului de sport, toate acestea depăşind 100.000 lei. Diferenţa până la întreaga sumă a lucrării este asigurată de Guvernul României. Baza sportivă va deveni funcţională în cursul lunii curente. În ceea ce priveşte drumurile, am alocat sumele necesare pentru pietruire şi reparaţii, precum şi asfaltarea unor porţiuni“, a precizat Dorin Jibetean (foto), primarul comunei Hărău.

Ajutor pentru biserici şi culte religioase
Susţinerea financiară a bisericilor şi cultelor religioase din satele aparţinătoare s-a realizat prin contracte de finanţare nerambursabilă de la bugetul local. Primarul nu a ţinut cont de religie, ci doar de nevoi, alocându-le tuturor bisericilor din comună, ortodoxe, reformate, penticostale, evangheliste şi baptiste, în total, peste 100.000 de lei. Potrivit acestuia, a mai fost rezervată suma de 6.500 lei pentru amenajarea unei capele în satul Banpotoc, în incinta fostului magazin al Cooperaţiei care a fost achiziţionat de către Primăria Hărău cu o valoare finală negociată de 65.000 lei. Capela va putea fi folosită de către toate familiile din satul Banpotoc, indiferent de religia din care fac parte. Veştile bune nu se opresc aici. „Un loc important în preocupările noastre îl ocupă restaurarea Bisericii Ortodoxe cu hramul Sfântul Nicolae din Bârsău – monument istoric construit în preajma anilor 1460. În urma demersurilor, s-a reuşit introducerea ei în Programul Naţional de Restaurare a monumentelor istorice, având stabilită pentru acest an licitaţia pentru proiectare tehnică, studiul Dali şi începutul lucrărilor de restaurare, în limita sumelor ce vor fi aprobate de către Institutul Naţional al Patrimoniului. Noi, ca primărie, am ajutat cu efectuarea unor studii asupra situaţiei bisericii, pe partea de structură, arhitectură, umiditate şi, de asemenea, ne-am ocupat de corespondenţă şi de furnizarea datelor de bază, pentru a se putea începe studiul specific”, a mai arătat Dorin Jibetean.

Cristina Ghenea

Rata şomajului în judeţul Hunedoara a scăzut cu 0,52 la sută, atingând la sfârşitul lunii trecute 5,34 procente. Peste 1.700 de hunedoreni şi-au găsit, în aprilie, un angajator.
Potrivit reprezentanţilor AJOFM Hunedoara, luna trecută, în evidenţele agenţiei au fost înregistraţi 1.885 de şomeri, dintre care 301 provin din disponibilizări curente de personal. La sfârşitul lunii, numărul total al şomerilor din judeţ era de 10.397. „Dintre aceştia, 4.900 sunt femei. Tot în cursul lunii trecute, 2.909 persoane au ieşit din evidenţele noastre, 1.713 dintre ele fiind încadrate în muncă”, a declarat Vasile Iorgovan, directorul executiv al AJOFM Hunedoara. Localitatea cu cei mai mulţi şomeri din judeţ rămâne municipiul Hunedoara, cu 1.581 de persoane fără loc de muncă, urmat, fiind, de Orăştie, cu 1.338, şi de reşedinţa judeţului, unde sunt 1.280  de şomeri.

Cristina Ghenea

Amenzile pentru lipsa rovinietei vor ajunge la şoferi mai repede decât până acum, după ce Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a redus perioada de întocmire a proceselor verbale de constatare a contravenţiei de la şase luni, la 30 de zile.

Trimise prin poştă, în maximum 30 de zile
„Precizăm că în conformitate cu prevederile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale se prescrie în termen de şase luni de la data săvârşirii faptei, iar comunicarea se poate face într-un interval de 30 zile de la întocmire“, informează reprezentanţii CNADNR. Astfel, la data de 2 mai a.c., au fost generate şi transmise spre comunicare toate procesele verbale pentru contravenţiile constatate până la data de 31 martie 2012, iar CNADNR intenţionează ca până la 20 mai, să reducă la circa două-trei săptămâni perioada de întocmire a proceselor verbale pentru lipsa rovinietei. Astfel, de acum înainte, amenzile vor ajunge la şoferi în maximum 30 de zile, prin poştă.
Pentru că circulaţia pe drumurile naţionale şi autostrăzile din România fără rovinietă valabilă este interzisă, CNADNR îi verifică pe şoferi cu ajutorul unor mijloace de supraveghere video fixe sau mobile, care stochează imagini cu numerele de înmatriculare ale maşinilor. Aceste imagini sunt introduse, mai apoi, într-o  bază de date, verificându-se, astfel, dacă taxa de drum a fost, sau nu, plătită. În cazul în care se dovedeşte că şoferul nu avea rovinietă, CNADNR îi trimite acestuia, acasă, procesul verbal de contravenţie.

Candidata USP la Primăria Călan,  Eleonora Gavrilesc (foto), s-a hotărât să atace fotoliul de primar al oraşului de pe Strei, dintr-un motiv foarte simplu.

Nu se mai poate continua aşa      

„Oraşul nostru, Călan, a decăzut foarte mult în ultimii ani, din toate punctele de vedere. Nu s-au făcut investiţii, oamenii nu au locuri unde să lucreze, iar autorităţile locale n-au făcut nimic pentru locuitorii oraşului, tineri sau vârstnici.  Oamenii au ajuns să nu aibă ce pune pe masă copiilor. Până şi spitalul din oraş a fost desfiinţat, iar în locul acestuia, nu s-a făcut nici măcar un dispensar pentru urgenţe. Unii au făcut avere pe banii noştri, ai contribuabililor din Călan. Nu este posibil să se continue aşa. Iar mie îmi pasă de oameni, pentru ei am muncit şi voi munci. Vreau să fiu primarul Călanului, pentru că am experienţa necesară să fac din oraşul acesta unul prosper, cu oameni fericiţi şi mulţumiţi de viaţa lor. Avem nevoie cu toţii de o schimbare în bine, aici, la Călan. Am pornit de jos şi pe propriile puteri şi am răzbit. Eu am tot ce-mi trebuie, nu vreau să ajung primar ca să mă îmbogăţesc. Dar nu mai suport să văd oraşul meu în agonie, să-i văd pe oamenii din Călan disperaţi, mai ales de ideea că nu au nici un viitor aici. Eu cred că a venit vremea ca şi Călanul să o ia pe un nou drum, al înnoirii, al prosperităţii pentru toţi locuitorii săi. Ştiu ce trebuie făcut pentru asta şi sunt hotărâtă să fac”, a declarat Eleonora Gavrilesc.

Proiecte concrete, ce pot fi realizate urgent

Referindu-se, concret, la proiectele pe care are de gând să le implementeze imediat ce va fi aleasă primarul oraşului de pe Strei, Eleonora Gavrilesc subliniază: „în primul rând, aşa cum am mai spus, voi aduce câţiva investitori puternici şi serioşi în Călan – cu care sunt deja în tratative – cu ajutorul cărora se vor crea locuri de muncă în oraş. Apoi, mă voi zbate şi nu mă voi lăsa până ce nu vom deschide în Călan, într-un timp cât mai scurt, un centru medical de urgenţe şi pentru prim ajutor, cu program non-stop. Vom începe construcţia unei baze de agrement, cu terenuri sportive, cu gazon artificial şi balon, aşa cum este la Deva, pentru tinerii şi copiii din oraş. De asemenea, am în vedere amenajarea pe malul râului Strei a unor locuri de picnic, unde oamenii să poată petrece la iarbă verde în mod civilizat. Totodată, voi căuta să rezolv odată pentru totdeauna, problema câinilor vagabonzi“.

Mircia Muntean o susţine în bătălia electorală

O susţinere puternică în bătălia sa electorală o are Eleonora Gavrilesc de la primarul Devei, Mircia Muntean. Acesta a declarat pentru alegătorii din Călan că „Eleonora Gavrilesc este o femeie puternică şi a dovedit că are reale calităţi manageriale. Ea are toate condiţiile pentru a câştiga funcţia de primar al Călanului. Aşa cum administrează o afacere, o şcoală particulară, aşa va reuşi să administreze un oraş. Este o opţiune extrem de binevenită şi o susţin cu toate forţele mele”, a declarat Mircia Muntean, care, la rândul lui, este candidatul USP la preşedinţia Consiliului Judeţean Hunedoara. (M. Crivăţ)

Simion Meteşan (foto), primarul comunei Balşa, aşteaptă să dea startul la  două proiecte importante pentru comunitatea de aici. Deşi s-a luptat ceva vreme cu birocraţia, a meritat efortul.
“Pentru că vechiul cămin cultural din satul Balşa a fost retrocedat Bisericii Ortodoxe, prin revendicare, am decis să ridicăm un nou lăcaş cultural care să-i deservească atât pe cei peste 300 de locuitori ai satului, cât şi pe restul, care îi calcă pragul. Bugetul local ne este un aliat de nădejde, în acest caz.  Documentaţia e gata şi aşteptăm undă verde să scoatem proiectul pe SEAP, la licitaţie. Mai vrem să depunem până în 16 mai, încă un proiect, de data aceasta, pe fonduri europene, pentru un centru de informare turistică în valoare de 200.000 de euro. Avem biserici vechi, de care ne leagă trecutul, Cheile Madei, la baza peretelui de stâncă numit Piatra Măzii, existând şi o peşteră folosită drept loc de refugiu în timp de restrişte (Peştera Zidită), precum şi Cheile Ardeului, ce adăpostesc urme arheologice de o însemnătate deosebită şi ceramică preistorică. La acestea, se adaugă peisajul oferit de Cheile Glodului şi frumuseţea întregii zone”, a argumentat Simion Meteşan proiectul realizării punctului de informare turistică. Iar pentru că mai e puţin până la alegeri, primarul spune că nu se teme de contracandidaţii săi la fotoliul de prim om al obştii, aceştia fiind doi la număr. Nu se teme, pentru că ştie că a făcut multe şi va face şi în continuare, pentru oamenii locului. (M. Şerban)

Cine poate zice că un primar are timp de stat, atunci când investiţiile se ţin lanţ. Edilul din Râu de Mori, Niculiţă Mang (foto), caută să dezvolte comuna ce o păstoreşte, executând lucrări pe toate fronturile.

Alimentare cu apă şi terenuri de sport

“Din bugetul local, facem un teren de sport cu covor sintetic, la şcoala din Râu de Mori. În următoarea perioadă, va fi montat covorul respectiv. În aproximativ o săptămână, vom finaliza alimentarea cu apă în satul Valea Dâljii, sursa de apă fiind obţinută prin foraj la 75 de metri adâncime. Această investiţie o derulăm cu finanţare guvernamentală. De asemenea, a fost montat şi bazinul de apă. Am turnat fundaţia şi continuăm lucrările la baza sportivă multifuncţională din satul-centru, ce ne va fi foarte utilă, deoarece avem echipă de fotbal reprezentativă pentru comună, ce se află în Liga a IV-a”, a precizat Niculiţă Mang.

Lărgiri şi pietruiri de drumuri săteşti  

Pentru că un drum de acces îi dădea mari bătăi de cap şi a creat prejudicii de ordin material, celor care locuiesc în zonă, edilul s-a hotărât să rezolve problema. „Cu societatea primăriei, lucrăm la un drum de acces pentru un cartier de romi  din Ohaba-Sibişel. Aici, am întâmpinat mari probleme la un incendiu, pentru că nu au putut pătrunde pompierii cu maşina, arzând o casă din temelii. Aşa că am fost nevoiţi ca într-o săptămână, să-i facem familiei năpăstuite de foc, o mică locuinţă din lemn, cu două camere, izolată la exterior cu polistiren şi placată cu scândură. Le-am cumpărat şi sobă, familia având copii, iar perioada cu pricina fiind una de iarnă. Aşa că, cu buldoexcavatorul am lărgit drumul din zonă, care este totodată unul de acces şi la pod. Bineînţeles că a trebuit şi pietruit. În rest, se execută reparaţii şi extinderi la două biserici penticostale din Ohaba-Sibişel şi Râu de Mori şi la încă două lăcaşuri ortodoxe, din aceleaşi sate”, a mai menţionat primarul. (M. Şerban)

Maximilian Gânju

Administraţia Locală de la Petroşani a decis în cadrul unei şedinţe să acorde titlul de Cetăţean de Onoare Alteţei Sale Regale Prinţul Paul Philippe al României (foto).
Potrivit primarului Tiberiu Iacob-Ridzi, acesta a fost recompensat cu înaltul titlu, „pentru întreaga sa activitate, dedicată susţinerii dezvoltării societăţii din România, pe toate planurile şi a păstrării valorilor româneşti, în semn de apreciere şi recunoştinţă din partea comunităţii locale din Petroşani, pentru toate acţiunile care au promovat peste hotare municipiul din Valea Jiului”.
Municipalitatea l-a recompensat recent şi pe Nicolae Manolescu, ambasadorul României la UNESCO. Pe de altă parte, Prinţul Paul desfăşoară şi în prezent o amplă activitate de sprijinire şi promovare a ţării, folosind, exclusiv, fonduri personale. Fundaţia înfiinţată de către acesta, „ASR Prinţul Paul pentru România”, a încheiat numeroase protocoale, în ţară şi străinătate, cu organizaţii, companii şi personalităţi de renume, agenţiile de presă din întreaga lume prezentând activitatea acesteia ca fiind o adevărată poveste de succes.

Magdalena Şerban

Febra alegerilor locale şi forfota acestora cuprind din ce în ce mai multe comune. La Zam, primarul locului, Gheorghe Sicre (foto), şi-a făcut calcule pentru ca totul să se desfăşoare în condiţii bune, dar nu a uitat nici de lucrările ce trebuie să le finalizeze.

Modernizarea căminului cultural
„Am început lucrările de modernizare la căminul cultural din satul-centru de comună, investiţia fiind cuprinsă în bugetul primăriei. Vrem să terminăm o sală, ca să o putem folosi la alegeri. În rest, mai este ceva de lucru. Tot pe listă, mai avem şi reabilitarea căminului cultural din Pojoga. În acest sat am decolmatat şi o vale, de-a lungul timpului existând câteva probleme, din cauză că nu era decolmatată. Acum, le-am rezolvat. Trebuie să mai reparăm drumurile, cum trece iarna, cum apar porţiuni pe care zăpada şi traficul le afectează”, a declarat Gheorghe Sicre. Acesta a mai spus că 100.000 de lei au fost asiguraţi administraţiei din Zam printr-o hotărâre guvernamentală, cu câteva săptămâni în urmă, iar banii vor fi direcţionaţi către reparaţii curente şi către organizarea şi desfăşurarea alegerilor, pentru acest capitol nefiind prevăzut nici un leu în bugetul local.

Magdalena Şerban

În comuna Vaţa de Jos, programul administraţiei locale se desfăşoară pe capitole şi pe săptămâni. Astfel încât să nu fie scăpate din vedere nici drumurile, dar nici căminele culturale sau reţeaua de apă.
„Am început asfaltarea drumurilor din satele Prihodişte, Târnava de Criş, Ociu, mai urmează Ocişor, Vaţa de Sus, Prăvăleni şi Ciungani. Drumul Prăvăleni-Ciungani îl vom face din fonduri guvernamentale, iar restul, din bugetul local. În această săptămână, ne vom concentra pe montarea bazinului de apă la Prăvăleni şi vom continua reţeaua de apă. Bazinul are o capacitate de 54 mc şi mai avem unul asemănător la Ocişor. Tot în imediat următoarea perioadă ne vom apuca de acoperişul de la căminul cultural din Ciungani. Geamurile şi uşile sunt cumpărate déja, doar mai trebuie montate. Îmi doresc să terminăm lucrările la acest lăcaş cultural până în data de 27 mai, când, conform obiceiului, se va ţine nedeia la noi. Extinderile şi modernizările la căminele din Basarabasa şi Ociu sunt gata şi ele”, a precizat Milu Folescu (foto), primarul comunei Vaţa de Jos.

Cristina Ghenea

Cu toate măsurile drastice luate de către conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) împotriva chiulului de la orele de curs, elevii hunedoreni lipsesc în continuare de la şcoală. În doar şase luni, aceştia au strâns aproximativ două milioane de ore absentate, adică, echivalentul a 211 ani.

Deşi închiderea porţilor unităţilor de învăţământ – începând cu ora 8 şi până la finele cursurilor – pare o măsură greu de combătut, iată că elevii reuşesc în continuare să tragă chiulul de la ore. Monitorizarea virtuală a absenţelor arată că în judeţul Hunedoara, în perioada octombrie 2011 – martie a.c., s-au înregistrat nu mai puţin de 1.848.545 de absenţe, ceea ce înseamnă că s-a lipsit, în medie, de la 308.091 ore pe lună. Potrivit reprezentanţilor IŞJ, 773.418 dintre cele peste 1,8 milioane de absenţe înregistrate au rămas nemotivate.

Un liceu din Lupeni e cap de listă
Într-un top al unităţilor de învăţământ din judeţ, unde elevii au absentat de la ore cel mai mult se evidenţiază trei şcoli. Astfel, pe primul loc în acest top se situează Grupul Şcolar Industrial Minier, din Lupeni. În perioada precizată mai sus,  cei 1.782 de elevi de aici au lipsit de la 96.609 ore de curs. Pe locul II se situează Colegiul Tehnic „Matei Corvin“, din Hunedoara – care are 1.802 elevi şi 88.115 absenţe înregistrate, iar pe locul III se află Grupul Şcolar „Ovid Densuşianu“, din Călan, cu 1.622 de elevi şi 82.702 absenţe. În plus, lista poate continua cu alte licee din Hunedoara, Deva, Petroşani sau Orăştie.

Nici în ultimul ceas nu se liniştesc
Mare parte dintre cei care refuză să treacă pe la ore sunt tocmai cei de clasele a XII-a şi a XIII-a, care peste puţin timp vor avea de înfruntat un Bacalaureat cel puţin la fel de dur ca şi cel din anul trecut. Doar în prima jumătate a semestrului II, aceştia au acumulat 132.280 de absenţe, din care aproximativ 50.000 sunt, încă, nemotivate. Tinerii care se pregătesc de examenul maturităţii participă în această săptămână la o serie de simulări, urmând ca la sfârşitul lunii, să se înscrie la Bacalaureat, iar începând din data de 11 iunie, să susţină probele examenului.