Carmen Cosman

În ciuda eforturilor depuse de reprezentanţii DSP Hunedoara, centrul de permanenţă care ar fi trebuit să funcţioneze la Călan nu a putut fi înfiinţat.
Toate cele trei centre de permanenţă înfiinţate anul trecut în judeţul Hunedoara sunt funcţionale. Vorbim despre centrul de la Petrila, Uricani şi Crişcior. Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara au intenţionat să înfiinţeze unul şi la Călan, unde, de asemenea, spitalul a fost desfiinţat, însă nu au reuşit.
„Am intenţionat să înfiinţăm peste tot unde s-au desfiinţat spitalele, aşa încât populaţia să poată beneficia de asistenţă medicală 24 de ore, din 24. La Călan, însă, nu am reuşit”, a declarat directorul DSP Hunedoara, dr. Dumitra Ştefan. Pentru înfiinţarea unui astfel de centru medical, este nevoie de cel puţin cinci medici de medicină de familie şi un spaţiu adecvat. Ideal ar fi fost ca sediul să fie clădirea vechiului spital, acum desfiinţat, dar se putea amenaja şi în cabinetul unuia dintre medici. Dumitra Ştefan spune că reprezentanţii administraţiei publice locale nu şi-au dat concursul, pe motiv că medicii nu vor un asemenea centru medical, iar până la urmă, aceasta pare să fie problema reală pentru care la Călan nu există nici acum un centru de permanenţă. Reprezentanţii DSP vor mai încerca o dată să-i convingă de necesitatea înfiinţării lui şi vor sta din nou de vorbă cu edilii şi cu medicii de aici.

Magdalena Şerban

Pe primarul din Dobra, Ghiorghe Şuiagă (foto), l-au năpădit problemele încă de la început de an. Pe lângă acestea, deşi este campion la proiecte de modernizare, demarate fie din bugetul local, guvernamental sau european, investitorii nu par să-i ţină calea. Ba mai mult, e necăjit că se fură pe rupte din curţile oamenilor.
„După ce că suntem mai săraci la buget, cu 3.000.000 de lei, faţă de anul trecut, s-au înmulţit şi furturile în comună. Ca să sărăcească toată lumea. De la început de an, s-a spart o casă din Dobra, un magazin din Lăpuşnic, iar zilele trecute, s-a furat un cazan de ţuică dintr-o curte. Nu mai ai siguranţă”, a spus, supărat, edilul comunităţii dobrene.

Bogăţie fără bogaţi
Cu o zonă cum este cea a Roşcaniului, cei cu punga groasă ar trebui să dea târcoale administraţiei locale, pentru a face aici investiţii în turism. Dar asta nu se prea întâmplă. „La Roşcani, peştele este foarte căutat, dar zona, de o frumuseţe aparte, e prea puţin curtată din punct de vedere turistic. Acum, se face o pensiune pe fonduri europene, dar mai este loc sub soare şi de alte investiţii. Carierele de piatră sau balastierele, de exemplu, sunt alte opţiuni. De asemenea, nici masa lemnoasă nu mai este exploatată aşa cum ar trebui. Există doar foarte puţine persoane care se ocupă de manufactură. Composesoratele din zonă au peste 4.000 de hectare de pădure, aşa că putem aduce în discuţie un volum serios de lemn şi posibilităţi multiple. Mai avem terenuri care pot fi cultivate, împrejurimile fiind nepoluate, iar produsele rezultate fiind sută la sută bio. Nu avem nici măcar o făbricuţă, care să producă oarece, deşi există acces la drum european şi la cale ferată, iar terenurile sunt ieftine. Ultimul investitor (un chinez) a plecat acum doi ani şi de atunci, nu a mai venit nimeni. Făcea lamele din fag şi le trimitea pe vapor, în China”, a arătat Ghiorghe Şuiagă.

Carmen Cosman

Angajaţii Poliţiei Comunitare din Petroşani şi ai municipalităţii caută în continuare oameni ai străzii care ar putea fi afectaţi de temperaturile geroase de afară. Persoanele fără adăpost sunt luate de pe străzi şi duse la centrul special amenajat, ori la Casa Pollicino, cu care edilii au contract şi care poate găzdui 22 de oameni.
Primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi, a declarat că, de la instituirea codului portocaliu de ger şi până în prezent, 45 de persoane au fost duse la adăpostul social, unde primesc şi masă caldă. „Am făcut patrule şi au fost identificate 18 locuri în care aceşti oameni fără locuinţe îşi duc existenţa. În fiecare seară sunt luaţi şi duşi la adăpost”, a precizat Ridzi.
Printre cei aflaţi pe străzi a fost găsit şi un minor, dar şi persoane care nu au domiciliul în Petroşani. Aceştia au primit îngrijiri, după care au fost trimişi acasă cu trenul, însoţiţi de reprezentanţi ai Poliţiei TF. Pe de altă parte, există şi cazuri în care oamenii străzii preferă să rămână pe străzi, decât să se adăpostească de ger. Trei femei nu au vrut să meargă la Centrul Pollicino, unde primeau cazare şi hrană, iar în alte câteva cazuri, „boschetarii” s-au încălzit vreo două ore şi apoi au plecat tot pe străzi. O persoană a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Edilii din Petroşani au luat măsuri şi în ceea ce priveşte îndepărtatea zăpezii de pe carosabil sau trotuare. „Am acţionat cu toate utilajele de la deszăpezire şi în zilele trecute, s-au folosit peste 150 de tone de nisip şi 40 de tone de sare. Am refăcut din nou stocul de sare, care se epuizase, iar 55 de oameni au ieşit la deszăpezirea arterelor principale, dar şi a drumurilor spre cătunele de munte”, a mai spus primarul municipiului Petroşani.

Cristina Ghenea

Începând din toamna acestui an, toate materialele didactice care conţin date statistice vor trebui schimbate. În manuale, hărţi şi tabele, vor fi introduse noile date colectate de Institutul Naţional de Statistică în urma recensământului.

Este vorba despre cea mai mare schimbare de materiale didactice din ultimii 10 ani, în ţară. Atât materia şcolară, cât şi cea universitară va trebui revizuită, pentru a actualiza datele cu rezultatele recensământului din 2011, rezultate care urmează să fie publicate în luna mai. „În general, e vorba despre materiale didactice ce ţin de Geografie, sau de Economie. Hărţile, tabelele şi manualele vor trebui revizuite, pentru a conţine datele actualizate ce ţin de populaţie“, a declarat inspectorul şcolar general Alexandru Lăutaru, şeful IŞJ Hunedoara. Acesta a adăugat că membrii Comisiei Naţionale de Curriculum, care funcţionează în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, vor stabili o readaptare a programei şcolare, în special la disciplinele care implică date statistice.
După ce se va stabili unde sunt necesare modificări, editurile se vor putea ocupa de revizuirea materialelor didactice. Acest lucru ar putea atrage o eventuală scumpire a manualelor, al căror preţ variază, în prezent, între 10 şi 18 lei – bucata. Potrivit şefului IŞJ Hunedoara, în judeţul nostru sunt 67.478 şcolari şi preşcolari, din care 16.506 fac parte din învăţământul gimnazial, iar 21.787 sunt la liceu.

Carmen Cosman

Dacă aţi fost puşi vreodată în situaţia de a vă cumpăra anumite medicamente cât aţi fost internaţi în spital, aflaţi că puteţi să vă recuperaţi banii cheltuiţi.

Reprezentanţii Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara spun că, dacă spitalul nu are anumite medicamente, aflate pe lista agreată de Ministerul Sănătăţii, pacienţii puşi în situaţia de a le achiziţiona de la diverse farmacii îşi pot deconta cheltuiala. „Se poate întâmpla ca un anumit medicament să lipsească din farmacia spitalului şi discutăm aici de substanţele de bază, de medicamentele care sunt decontate de către Casa de Asigurări. Dacă lipseşte un asemenea medicament, pacientului i se face reţetă de către medicul curant, reţeta ce este aprobată de medicul şef de secţie. Pacientul îşi cumpără medicamentul, după care, cu reţetă şi cu factura de la farmacie, merge la Serviciul economic al spitalului şi-şi recuperează banii”, a declarat dr. Dumitra Ştefan, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Hunedoara. Singura condiţie este ca medicamentele să se afle pe lista celor decontate prin Casele de Asigurări de Sănătate. „Un exemplu este cu Aspirina şi Aspenterul. Poate Spitalul nu are Aspenter, pentru că este mult mai scump, dar Aspirină sigur are. Dacă pacientul doreşte Aspenter, aia este deja treaba lui”, a explicat Dumitra Ştefan.

Carmen Cosman

De aproape o lună, zi de zi, un tânăr de 29 de ani vine pe jos şapte kilometri, prin zăpadă şi ger, doar pentru a protesta în faţa Primăriei Petroşani. Nici măcar răceala puternică nu l-a putut ţintui la pat şi nu l-a îndepărtat de ceea ce el numeşte un protest „pentru demnitate”.

Dumitru Sorin Morar (medalion) are 29 de ani şi dublă calificare. Este zidar, dar şi mecanic auto. Chiar şi aşa, acum nu are unde munci. A lucrat peste tot în ţară, acolo unde era nevoie de forţă de muncă, dar şi în Italia şi Spania. Ar vrea însă să îi fie bine aici, la el acasă, unde sunt părinţii lui – ambii pensionari – şi fratele lui mai mic cu trei ani. S-a gândit la propria afacere, dar spune că părinţii lui sunt „îngropaţi” în creditele luate de la bănci, aşa că deocamdată şi-a luat gândul de la atelierul auto pe care vroia să-l deschidă. Iar pentru un trai decent, protestează de 22 de zile neîntrerupt. Dumitru locuieşte în Dâlja Mare, un fost sat transformat în cartier al Petroşaniului, şi zilnic, parcurge mai bine de şapte kilometri ca să protesteze în faţa Primăriei Petroşani, alături de o mână de oameni, cei mai mulţi tineri, iar apoi pleacă înapoi acasă. Merge pe jos, prin zăpada care pe alocuri ajunge până la genunchi, sau pe un ger cumplit de crapă pietrele, dar asta nu îl dezarmează. „Vin ca să îmi exprim punctul de vedere şi asta ar trebui să facă toată lumea. Sunt momârlan, nu mă feresc să recunosc şi vin din Dâlja Mare ca să-mi spun of-urile”, spune tânărul.
Pentru el vrea un loc de muncă, plătit decent, să nu mai fie nevoie să plece departe de casă şi de cei dragi, mai ales că peste tot sunt acum probleme. Un singur lucru nu poate înţelege: de ce toată lumea se plânge că trăieşte greu, dar în stradă ies doar câţiva oameni pentru a-şi expune nemulţumirile?

Magdalena Şerban

Deşi zăpada şi-a arătat colţii cam prin toate zonele ţării, în Ţinutul Pădurenilor, mai precis în comuna Lelese, nu a avut timp să-şi facă de cap, ca altădată, deoarece cei de la primărie au acţionat prompt, curăţind drumurile de nămeţi. Plus că vestea bună a câştigării unui proiect european nu a ţinut cont de grosimea stratului de nea, ci a ajuns mai repede ca niciodată la urechile primarului Ciprian Achim (foto).

Obişnuiţi cu greul
„De curând, am terminat de deszăpezit trei drumuri din comună şi am lucrat şi pe cel judeţean pentru că solicitările fiind multe şi judeţul având localităţi dispersate, până ajungeau cei de la Deva, noi trebuia să circulăm şi pe acel drum. Avem achiziţionate utilaje, aşa că am lucrat în regie proprie. Inclusiv localnicii au fost foarte înţelegători, punând mâna pe lopeţi pentru a da zăpada la o parte. Stratul de nea a fost în jur de 80 de centimetri, însă în locurile unde a fost viscolită, a ajuns şi la doi metri. Nu e iarnă uşoară atunci când pică dintr-odată, multă zăpadă. Sunt oameni bătrâni care trebuie să meargă să-şi cumpere pâine sau cele necesare, aşa că nu e de glumă. În vremurile trecute, stăteam înzăpeziţi şi câte două-trei luni, neavând utilajele ce le deţinem azi. Îmi amintesc că pe vremea comunismului, oamenii au ţinut mortul în casă şi patru zile. N-au avut ce face”, a arătat edilul din Lelese.

O rază de soare în plină iarnă
Cu toate grijile pe cap, Ciprian Achim nu a avut cum să nu se bucure când a aflat că nişte bani europeni vor lua drumul comunei pe care o păstoreşte. „Am avut depus un proiect pe Măsura 125A, pentru modernizarea drumurilor agricole din satul Runcu Mare, în valoare de 1.500.000 de euro. A fost declarat eligibil şi totodată, finanţabil, avem deja semnat contractul de finanţare şi aşteptăm să facem noii paşi spre execuţie“, a precizat primarul.

Magdalena Şerban

Deşi declarată zonă defavorizată, ceea ce ar putea constitui un atu pentru posibilii investitori, comuna Vorţa nu poate spune că are parte de prea mulţi. Anul 2012 pare să fie totuşi mai darnic, din acest punct de vedere.

“O firmă străină îşi doreşte să investească la noi în comună, într-o carieră de piatră. Reprezentanţii acesteia au prospectat deja terenul şi se pare că au avansat în studiul aferent. Acest lucru ar însemna mult pentru zonă. În primul rând, putem vorbi de un pas în dezvoltarea economică şi mai ales, de noi locuri de muncă. Lumea nu ar mai fi nevoită să alerge în altă parte, făcând naveta, pentru a-şi găsi sau păstra un post, ci ar rămâne la vatră. Plus că poate ar veni şi alţii, din alte localităţi, să lucreze în comuna Vorţa. Aşa că ne punem mari speranţe în această investiţie”, a subliniat Radu Emil Bureană (foto), primarul comunei Vorţa.
Potrivit acestuia, chiar dacă lumea e săracă, nu uită să dea pe la administraţia locală, pentru a-şi plăti taxele şi impozitele. “Oamenii şi-au achitat cam 80-90 la sută din dările pe anul trecut. Mai sunt şi cazuri când unii deţin case aici, dar locuiesc în altă parte. Ce-i drept, o parte din ei mai uită să plătească, însă  trimitem câte o notificare la adresa la care locuiesc, pentru a-i înştiinţa de restanţe. Nu am avut cazuri de executare silită, la acest capitol am fost indulgenţi. Au fost întârzieri de maximum unu-doi ani. Sperăm să nu avem probleme nici de acum încolo. Lumea e cu bun simţ, nu le place oamenilor să fie catalogaţi ca rău platnici”, a mai completat edilul. Tot acesta susţine că, deşi sumele datorate primăriei sunt destul de mici (conform condiţiilor oferite de zonă), ele pot reprezenta un efort financiar mare pentru cei care chiar nu au bani, pensiile fiind pentru unii, un lux.

Circa 50 de elevi din judeţ nu au putut ajunge ieri la şcoală, din cauza vremii nefavorabile. Cursurile au fost suspendate la unitatea de învăţământ primar din Ciungu Mare, comuna Romos, însă probleme au fost şi la şcolile de la Dealu Babii şi de la Câmpu lui Neag.

Potrivit inspectorului general şcolar Alexandru Lăutaru, mai mulţi elevi din zona rurală nu au reuşit să ajungă ieri la şcoală, din cauza drumurilor înzăpezite. „Este vorba despre elevi din clasele primare de la şcoala din Ciungu Mare, comuna Romos, şi de la şcolile din Câmpu lui Neag-Uricani şi din Dealu Babii-Vulcan. Aceştia nu pot merge la cursuri din cauza vremii nefavorabile, însă orele pierdute vor fi ulterior recuperate“, a precizat Alexandru Lăutaru. Acesta a adăugat că deocamdată, nici o şcoală din judeţ nu a solicitat scurtarea cursurilor. (C. Ghenea)

Magdalena Şerban

Pentru ca lucrările la porţiunea de autostradă din coridorul IV Paneuropean ce implică teritoriul comunei Turdaş să poată continua, Consiliul Local Turdaş a aprobat ieri, modificările necesare în cadrul Planului Urbanistic Zonal (PUZ).

„Aprobându-se PUZ-ul modificat, cei de la Straco (n.r. firma executantă) pot continua lucrările. După această aprobare, următoarea lor etapă o reprezintă avizul de mediu. Era necesar un astfel de demers, deoarece iniţial, era prevăzută o suprafaţă de 100 hectare, însă în urma cumpărării pământului de la oameni şi a închirierii acestuia pentru excavare, au apărut noi suprafeţe, însumând încă 75 de hectare. Pământul poate fi închiriat pe o durată de trei ani, pentru procesul de excavare, dar după acea perioadă, terenul trebuie refăcut şi redat oamenilor. Comuna noastră are în componenţă patru sate, 2.323 de locuitori şi 3.200 de hectare de pământ, din care 175 de hectare sunt destinate construcţiei autostrăzii”, a precizat Aurel Lupu (foto), primarul din Turdaş. Potrivit acestuia, preţul terenului la vânzare a fost de 4,1 euro/mp, respectiv  6 euro/mp acolo unde au existat corecturi, din pricină că s-au greşit calculele. Preţul pentru pământul închiriat a fost de 5.000 de lei pentru un hectar.

Cristina Ghenea

Din cauza gerului, mai mulţi locuitori ai judeţului au rămas fără apă, după ce branşamentele din subsolurile caselor au îngheţat. Reprezentanţii ApaProd au primit numeroase astfel de sesizări în ultima perioadă, însă dezgheţarea ţevilor poate fi făcută doar în cazul în care acestea au fost corect instalate.

„Este vorba, în general, despre consumatori care stau la case, unde fie le îngheaţă ţevile în căminul cu apometre, fie le îngheaţă instalaţia de sub pământ. În cazul ţevilor din cămine, dezgheţarea poate fi făcută cu ajutorul unui dispozitiv special care degajă căldură, dar, dacă au instalaţia îngheţată sub pământ, nu avem cum să o dezgheţăm, iar vina e a consumatorului, că nu a respectat normele tehnice, potrivit cărora adâncimea prevăzută pentru îngroparea ţevilor este de 80 – 100 centimetri”, a declarat Bogdan Leucuţa, asistent relaţii publice şi comunicare în cadrul SC ApaProd SA. Acesta a mai precizat că majoritatea sesizărilor vin de la consumatori din Hunedoara, de pe străzile Carpaţi, Buituri, Popa Şapcă, Ştefan cel Mare sau Rotarilor, dar şi de la consumatori din Deva, Călan şi alte localităţi din aria de operare.
„Putem vorbi de câteva zeci de sesizări primite în ultima săptămână din toată aria de operare, respectiv din Deva, Hunedoara, Simeria, Călan, Haţeg, Brad, Geoagiu şi Certej. Aproximativ două treimi din totalul acestora sunt venite de la consumatori care locuiesc la bloc, iar restul, de la cei care stau la case. Îi sfătuim pe oameni să acopere căminele în care sunt apometrele, să îngroape instalaţiile la adâncimi corespunzătoare şi să îşi izoleze ţevile cu vată de sticlă”, a adăugat Bogdan Leucuţa.

Carmen Cosman

Oficialii Consiliului Judeţean sunt în alertă, din cauza codului galben de ninsori şi viscol. Deocamdată, nici un drum judeţean nu este blocat, dar situaţia se poate schimba de la o oră la alta.

Ţinutul Pădurenilor este sub nămeţi, iar codul galben de ninsori şi viscol, instituit de meteorologi poate duce la blocarea căilor de acces cel puţin către o parte din cele şapte comune -  Bunila, Cerbăl, Ghelari, Bătrâna, Lelese, Lunca Cernii şi Topliţa – din Munţii Poiana Ruscă. Deocamdată, nici un drum judeţean nu este blocat, dar situaţia se poate schimba de la o oră la alta. „La ora la care vorbim, nici un drum nu este blocat. S-a reuşit şi deblocarea drumului spre Bunila, ultimul care era blocat de mai multe zile. În Ţinutul Pădurenilor este zăpadă mare, iar meteorologii au anunţat că va mai ninge”, a declarat Costel Avram, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara. Din cauza reliefului muntos, în fiecare iarnă, oamenii din Ţinutul Pădurenilor sunt troieniţi, iar căile de acces sunt sistematic blocate de nămeţi.

Magdalena Şerban

Ce va aduce acest an pentru locuitorii comunei Sarmizegetusa depinde de cum va reuşi primarul de aici, Cornel Mihai Todoni (foto), să drămuiască bugetul local. Motto-ul lui este că un primar bun e unul care se descurcă bine, mai ales pe timp de criză.

“Vom începe lucrările la alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat a satelor Sarmizegetusa, Hobiţa şi Breazova (sursa fiind pârâul Ruşorul Hobiţei), imediat ce timpul ne va permite. Acestedemers este foarte important, deoarece există fântâni în unele gospodării, unde apa nu se încadrează în standardele normale de calitate. În cea de-a doua parte a anului, vrem să ne îndreptăm atenţia către lăcaşurile sfinte. Ar mai fi de reabilitat bisericile ortodoxe din Zeicani şi Păucineşti şi cea penticostală din Breazova. Vom face tot ce se poate, în condiţiile în care bugetul local este mai mic în 2012 cu 40 de procente faţă de cel din 2011. În comuna noastră funcţionează un număr de 10 biserici, din care cinci sunt ortodoxe, două baptiste, două penticostale şi una greco catolică. Ne-ar prinde bine şi noi investitori, de asemenea. Mediul economic local este încă fragil (societăţi extrem de puţine ca număr şi mici ca şi cifră de afaceri), dar ţinând cont de potenţialul turistic pe care zona îl oferă, viitoarele investiţii se pot baza pe dezvoltarea turismului, aşa că pe cei care au un plan în acest sens, îi aşteptăm cu drag”, a precizat edilul comunităţii din Sarmizegetusa.

Profesorul universitar Gheorghe Ana (foto), fost deputat în Parlamentul României, a primit din partea Consiliului Judeţean Hunedoara, o diplomă de excelenţă şi suma de 1.000 de lei.

„Profesorul Gheorghe Ana este singura personalitate din Valea Jiului care deţine un loc de membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. Absolvent al Academiei de Studii Economice, a fost zeci de ani dascăl la catedrele de specialitate ale Liceului Economic din Petroşani şi Universităţii din Petroşani”, a precizat preşedintele CJ Hunedoara, cel care a iniţiat proiectul de hotărâre. Ca politician, Gheorghe Ana a reprezentat Valea Jiului timp de opt ani în Parlamentul României, de-a lungul a două mandate de deputat, unde a fost mai întâi secretar, apoi vicepreşedinte al Comisiei de buget a Camerei Deputaţilor. (C. Cosman)

Cristina Ghenea

Proprietarii şi agenţii economici care nu îşi curăţă imobilele de ţurţuri, sau care nu curăţă zăpada şi gheaţa de pe trotuare, riscă să fie amendaţi. Acest lucru este valabil inclusiv în mediul rural.
Chiar dacă zăpada lipseşte din o parte din oraşele şi satele judeţului, iarna îşi arată colţii în adevăratul sens al cuvântului. Aşa că în multe localităţi, unde totuşi a nins, trotuarele au devenit patinoare, din cauza zăpezii bătătorite şi îngheţate, iar la streşinile imobilelor, s-au format ţurţuri de gheaţă. Obligaţia de a curăţa streşinile imobilelor de ţurţuri, sau de a îndepărta zăpada şi gheaţa de pe trotuar, din faţa casei sau a spaţiilor comerciale, revine proprietarilor. De exemplu, la Ghelari, unde a nins din abundenţă, a fost stabilită o comisie care desfăşoară zilnic controale, pentru a se asigura că lumea respectă această regulă. „În şedinţa de consiliu de marţi, am stabilit care sunt membrii comisiei. Aceştia merg pe teren şi îi informează pe oameni cu privire la obligaţiile pe care le au, îi avertizează în privinţa amenzilor pe care le riscă, iar dacă în 24 de ore nu sunt respectate avertismentele, aplică sancţiuni. Avem în comună 12 blocuri şi şapte societăţi comerciale, iar proprietarii trebuie să ştie că sunt responsabili de îndepărtarea zăpezii şi de curăţarea ţurţurilor care îi pun în pericol pe trecători“, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN Ioan Bulbucan, primarul comunei Ghelari. De altfel, şi la Ribiţa se fac controale. Potrivit primarului Ioan Faur, deocamdată nu s-au dat amenzi, însă reprezentanţii primăriei îi verifică săptămânal pe săteni.
Nerespectarea obligaţiilor de îndepărtare a zăpezii sau a gheţii este sancţionată cu amenzi cuprinse între 200 şi 500 de lei, pentru persoanele fizice, şi cu sancţiuni de la 500 la 2.000 de lei, pentru persoanele juridice.

Magdalena Şerban

Primarul comunei Băniţa, Ionel Burlec (foto), nu prea are de ce se bucura în acest început de an. Asta, pentru că bugetul local i-a fost scăzut destul de mult. Măcar să fi “îngheţat”, rămânând la fel ca în anii trecuţi. Investiţiile nu ştiu însă că e criză, iar promisiunile trebuie înfăptuite.
“Faţă de bugetul din 2011, avem o scădere cu 30 de procente în acest an. Cum necum, lucrurile începute trebuie să le ducem la bun sfârşit. Pe Ordonanţa 7, avem în execuţie un teren de fotbal, care să-i bucure pe toţi locuitorii comunei, chiar dacă este construit în centrul acesteia. Va fi singurul de acest gen, cu vestiare amenajate şi tot ceea ce este necesar pentru ca o partidă de fotbal, de exemplu, să se joace în condiţii prielnice. Aproximativ 40 la sută este finalizat, iar acum, aşteptăm să primim de la guvern, restul de bani şi să mergem mai departe cu investiţia. Mai vrem să începem lucrările de reabilitare la biserica din satul Merişor, cu ajutor bănesc de la bugetul local, Consiliul Judeţean Hunedoara şi contribuţiile enoriaşilor. De drumurile comunale nu ne facem griji. Nu a stat prea mult zăpada pe ele, pentru că anul trecut, ne-am achiziţionat un tractor cu lamă de deszăpezire, iar neaua nu a reuşit să ne ia prin surprindere. Rămâne ca după ce trece sezonul rece, să ne apucăm de reabilitarea lor. Inevitabil, vor fi porţiuni care vor necesita reparaţii”, arată Ionel Burlec, primarul comunei Băniţa.

Magdalena Şerban

Mâine, începând cu ora 19, teatrul din Deva invită toţi iubitorii de artă, la spectacolul “Un tramvai numit dorinţă” de Tennessee Williams, în regia lui Horaţiu Ioan Apan şi scenografia Floricăi Zamfira, o marcă a Teatrului de Vest Reşiţa.

De pe Broadway, la Deva

“Un tramvai numit dorinţă” a fost o piesă de succes încă de la începutul anilor ’40, fiind jucată de nenumărate ori pe Broadway, iar filmul cu acelaşi nume este considerat o capodoperă a cinematografiei secolului trecut (în regia lui Elia Kazan, avându-i în rolurile principale pe Marlon Brando, Vivien Leigh, Kim Hunter şi Karl Malden). Pe scena deveană, Florin Ruicu, Camelia Ghinea, Cristina König, Marius Tudor, Adina Panait, Sorin Fruntelată, Florin Ibraşi, Ana-Maria Cizler, Dan Mirea şi Răzvan Dăniluc sunt actorii care promit să reurnească tramvaiul dorinţelor, într-un cadru unic, cu o poveste aparent simplă, dar extrem de fascinantă.

…o femeie cu povestea ei

Blanche DuBois este o femeie fragilă, care-şi caută cu disperare un loc numai al ei. Exilată din oraşul natal din cauza sacrilegiului de a fi sedus un băiat de 17 ani, Blanche explică destul de confuz, apariţia ei neaşteptată în casa surorii Stella şi mai ales, a soţului acesteia, Stanley. Acesta este tipul bărbatului mitocan, interesat numai de latura materială a vieţii, neînţelegând ideologia lui Blanche. El nu concepe, dealtfel, că Blanche va sta pur şi simplu în casa lui, fără a avea vreo contribuţie la cheltuielile zilnice. Bineînţeles că tot greul îl preia Stella, prinsă la mijloc, fără voia ei. Când Mitch – un jucător de cărţi, prieten bun al lui Stanley – intră în scenă, Blanche crede că şi-a găsit salvatorul. Mitch, la fel de singur şi debusolat ca şi ea, vede în Blanche întruchiparea rafinamentului şi frumuseţii feminine. Dar trecutul ei se pare că o urmăreşte şi în acest colţ de lume. Biletele se găsesc la agenţia teatrală, iar costul unui bilet întreg este de 20 de lei, respectiv 10 lei, cu reducere.

Cristina Ghenea

Începând din această săptămână, profesorii din judeţ se vor ocupa de recensământul copiilor care intră în învăţământul obligatoriu în anul şcolar 2012-2013. Asta, pentru a vedea care sunt opţiunile părinţilor referitoare la înscrierea la şcoală, mai precis, dacă aceştia îşi înscriu copiii în clasa I sau în clasa pregătitoare.
„De astăzi (n.r. ieri), fiecare şcoală din judeţ are o comisie de recenzare. Urmează să împărţim străzile personalului didactic şi apoi, fiecare profesor va merge la părinţi, pentru a completa fişele de recenzare“, a declarat Alexandru Lăutaru, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Hunedoara. Recensământul are loc până în 18 februarie, după care toate unităţile de învăţământ şi site-urile inspectoratelor şcolare vor afişa listele circumscripţiilor şcolare. „În urma acestui recensământ, vom avea o situaţie mai clară asupra celor care urmează să fie înscrişi la şcoală, vom şti dacă aceştia au frecventat sau nu grădiniţa, şi, de asemenea, ne vom putea face o idee asupra numărului de locuri necesar pentru clasele pregătitoare şi pentru clasele I“, a mai precizat Alexandru Lăutaru.

Peste 2.000 de copii din judeţ nu merg la grădiniţă

La scurt timp după încheierea recensământului, inspectoratele şcolare dau startul înscrierilor la şcoală, pentru cei mici. Acestea se vor face, începând cu 5 martie, în patru etape, şi se vor încheia în luna mai. „Prima etapă de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare şi în clasa I este dedicată celor care doresc înscrierea în şcoala de circumscripţie. Apoi, urmează înscrierea pentru copiii care au domiciliul în altă circumscripţie şcolară, pe locurile rămase libere, iar în mai, vor fi afişate listele finale“, mai spune şeful IŞJ Hunedoara. De altfel, acesta a mai adăugat că la nivelul judeţului nostru, peste 2.000 de copii cu vârste mai mici de şapte ani, nu frecventează grădiniţa.

Carmen Cosman

Ca să facă faţă temperaturilor extrem de scăzute de afară, animalele găzduite la Grădina Zoologică din Hunedoara primesc mai multă hrană. În schimb, babuinul a fost ascuns de ger într-o centrală termică, aşa încât să nu sufere de frigul cu care specia lui nu este obişnuită.
Îngrijitorii de la Grădina Zoologică din Hunedoara au luat măsuri speciale pentru animale, care să le ajute să scape de frigul cumplit de afară. Astfel, în funcţie de specificul fiecărei specii, animalele beneficiază de fân, lemne şi suplimente alimentare. Într-o astfel de perioadă, cu temperaturi situate mult sub zero grade, creşte şi consumul de energie al animalelor, pentru menţinerea temperaturii corporale. „Ca în fiecare an, le dăm hrană suplimentară, în funcţie şi cum vor ele. Avem fructe, legume, cereale sau carne de pui şi, dacă mai au nevoie, dacă vedem că au mâncat tot şi mai vor, le suplimentăm hrana. Le dăm exact cum şi cât îşi doresc”, a declarat Ciprian Hodor, administratorul Grădinii zoologice de la Hunedoara.
Cele mai fericite sunt în această perioadă păsările, ale căror voliere noi au fost finalizate. La Zoo Hunedoara a demarat proiectul de modernizare, care prevede amenajarea de noi cuşti pentru animale. Un proiect investiţional în valoare de aproximativ 1,7 milioane de lei, care stagnează, însă, la ora actuală, tot din cauza gerului de afară. Ciprian Hodor spune că lucrările se vor relua în martie şi în şase luni, întreaga investiţie va fi finalizată „Lucrările sunt sistate, deocamdată, din cauza temperaturilor scăzute, dar vor fi reluate în luna martie”, a precizat administratorul Grădinii Zoologice. Ciprian Hodor a mai spus că pentru mai multe specii de animale, cum ar fi leii şi tigrii de aici, cuştile interioare sunt finalizate în proporţie de aproape 80 la sută, dar mai trebuie realizate cuştile exterioare. Deocamdată, stabilimentul este închis pentru vizitatori, dar când se va redeschide, animalele de aici vor putea fi admirate într-un spaţiu modernizat complet.
La grădina zoologică din Hunedoara, care se întinde pe o suprafaţă de trei hectare, sunt găzduite peste 100 de animale din 20 de specii, printre care lei, tigri siberieni, urşi carpatini, lupi sau vulpi.

După ce a fost singurul castel din România inclus în topul obiectivelor turistice europene, Castelul Huniazilor este din nou bine cotat într-un top internaţional. Cei de la Odd Stuff Magazine, unul dintre cele mai citite site-uri din Statele Unite ale Americii, consideră castelul din Hunedoara ca fiind al şaselea cel mai frumos din lume.
Potrivit acestui top, cel mai frumos castel din lume este Castelul Malahide, din Irlanda, urmat de Hohenwerfen, din Austria şi de Castelul Cochem, din Germania. Înaintea castelului din judeţul nostru, pe listă mai este trecut şi castelul din oraşul spaniol Coca, dar şi Dunrobin, din Scoţia. Apoi, topul continuă cu Castelul Chambord, din Franţa, cu De Haar – Olanda, dar şi cu Castelul Boldt, din New York, SUA, şi cu Castelul Windsor, din Anglia.
Nu doar internauţii de la Odd Stuff Magazine, sau experţii de la Lonely Planet apreciază obiectivul turistic de la Hunedoara, ci şi cei de la Reddit, un site cu milioane de utilizatori, pe care poza care înfăţişează Castelul Corvinilor este una dintre cele mai votate imagini. (C. Ghenea)

Cristina Ghenea

Potrivit raportului anual întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, numărul întreruperilor de sarcină efectuate anul trecut în judeţul nostru este mai mic decât cel înregistrat în 2010. De altfel, a scăzut şi numărul tinerelor cu vârste de până la 15 ani, care au rămas gravide.

“În 2011, au fost înregistrate 809 cazuri de întrerupere a cursului sarcinii, din care 117 au fost efectuate la gravide cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, iar şapte, la fete mai mici de 15 ani”, a declarat Cecilia Birău, directorul adjunct al DSP Hunedoara. Comparativ cu 2010, când au fost înregistrate 907 întreruperi de sarcină, numărul acestora a a scăzut. “De altfel, în 2010 am avut 18 tinere de până în 15 ani care au rămas gravide, dintre care şase au suferit intervenţii de întrerupere a sarcinii, iar în 2011, am avut, în total, 13 tinere gravide, din aceeaşi categorie de vârstă”, a mai precizat Cecilia Birău.
La sfârşitul lui 2011, în evidenţele DSP Hunedoara erau, în total, 2.952 de hunedorence gravide.

Carmen Cosman

Aproximativ 800 de elevi din judeţul Hunedoara vor avea ore mai scurte, de doar 30 de minute. Decizia a fost luată ieri  după-amiază de Inspectoratul şcolar Judeţean Hunedoara, din cauză că sistemele de încălzire ale unităţilor de învăţământ nu fac faţă gerului de afară.

Atât Grupul Şcolar Miner Lupeni, cât şi Şcoala Generală din localitatea Lunca Cernii se încălzesc cu lemne, dar acestea sunt verzi şi nu fac faţă temperaturilor scăzute. „Cele două unităţi de învăţământ au probleme cu combustibilul, care nu are puterea calorică necesară. În această după-amiază, am luat decizia să reducem programul şcolar”, a declarat Alexandru Lăutaru, inspectorul şcolar general al judeţului Hunedoara. În consecinţă, elevii vor avea în această săptămână ore de doar 30 de minute. La Grupul Şcolar Minier Lupeni, învaţă aproape 900 de elevi, inclusiv seralişti, în timp ce la Lunca Cernii, sunt 50 de elevi.
Conducerea IŞJ Hunedoara ţine în permanenţă legătura cu reprezentanţii unităţilor de învăţământ din judeţ, pentru a vedea dacă sunt îndeplinite condiţiile de climat în interior, dar şi care este situaţia absenteismului la prima oră, mai ales în mediul rural, unde copiii ajung mai greu la şcoală. Pe de altă parte, la Câmpu lui Neag, problemele s-au rezolvat, iar de ieri, elevii s-au întors din nou în bănci.

Cristina Ghenea

Numărul doctorilor hunedoreni care au părăsit sistemul nostru medical pentru a profesa în străinătate s-a dublat anul trecut, în comparaţie cu 2010. În prezent, judeţul Hunedoara are un deficit de 200 de medici.

Potrivit reprezentanţilor DSP Hunedoara, în cursul anului trecut, 50 de medici şi 106 asistenţi medicali de la noi din judeţ şi-au depus dosarele pentru obţinerea certificatului de conformitate pentru exercitarea funcţiei în statele Uniunii Europene. Comparativ cu 2010, când au luat calea străinătăţii 22 de medici şi 72 de asistenţi medicali, numărul acestora este îngrijorător de mare. “În acest moment, avem un deficit de 200 de medici şi de 500 de asistenţi medicali, la nivelul judeţului Hunedoara. Sperăm ca lucrurile să se îndrepte curând, pentru că este posibil ca după 10 februarie, Ministerul Sănătăţii să deblocheze posturile din sistem şi să organizeze concursuri pentru ocuparea celor vacante”, au declarat reprezentanţii DSP Hunedoara.

Magdalena Şerban

Sub auspiciile unei destinaţii turistice de excelenţă (n.r. Premiul de Excelenţă primit la Bruxelles în 2010), oraşul Geoagiu rulează şi investiţii pe măsură. Anul trecut a adus finalizarea unor proiecte majore şi punerea pe hârtie a altora.

Investiţii majore în staţiunea oraşului

„Anul 2011 a însemnat, în primul rând, implementarea proiectului ce vizează creşterea atractivităţii zonei turistice Geoagiu, urmărindu-se promovarea principalelor obiective de patrimoniu din zona Geoagiu, prin broşuri, fly-ere, panouri cu informaţii generale, panouri pe obiective, precum şi realizarea unui site de prezentare: www.turism-geoagiu.ro. Tot prin intermediul acestui proiect, s-a reuşit şi organizarea Festivalului de folclor al românilor de pretutindeni „Ileana Rus”, eveniment cu tradiţie anuală, aflat la prima ediţie pe fonduri europene. Un alt program investiţional finalizat a fost reabilitarea infrastructurii Staţiunii Geoagiu Băi, proiect finanţat tot prin POR, ce a însemnat îmbunătăţirea infrastructurii generale, în vederea dezvoltării turismului şi sprijinirii dezvoltării economice locale şi regionale. Totodată, începând cu acest an, în Geoagiu va funcţiona o bază sportivă modernă, iar un alt obiectiv, de care suntem mândri, este Căminul Cultural de la Bozeş, reabilitat prin Programul prioritar naţional pentru reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban”, a menţionat Simion Mariş (foto), primarul oraşului Geoagiu.

Există proiecte…

Dacă anul 2011 a fost unul de bun augur pentru programele de modernizare ale oraşului Geoagiu, 2012 de ce ar fi altfel. Banii europeni şi-au creat deja un obicei în a face parte din planurile de atac ale administraţiei locale. Însă, necazul edilului de aici îl reprezintă fondurile guvernamentale, care de vreo trei ani, au cam ocolit oraşul. „Dacă Guvernul nu ne dă bani pentru investiţii, ne reorientăm, ce să facem. Spre exemplu, construcţia şi dotarea campusului Colegiului Tehnic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu este un proiect depus la ADR Vest şi se află pe lista de sinteză. Pe fonduri de mediu, am mai accesat un proiect pentru instalarea sistemului de încălzire care utilizează energia regenerabilă şi înlocuirea celui clasic la sala de sport din oraşul Geoagiu, vestea primită fiind una foarte bună: a fost declarat eligibil şi finanţabil”, a mai subliniat primarul.

Cele mai frecvente afecţiuni care i-au trimis pe brădeni la spital anul trecut au fost hipertensiunea, cardiopatia hipertensivă şi colica renală. Cauzele principale par să fie stresul şi stilul de viaţă nesănătos.

Paturi mai puţine, bolnavi mai mulţi

Anul 2011 nu i-a scutit pe brădeni de suferinţe. La propriu vorbind, pragul Spitalului Municipal din Brad fiind călcat de mulţi bolnavi, din moment ce numărul internărilor a crescut cu 47, iar al celor primiţi prin Compartimentul Primire Urgenţe cu peste 1.000, faţă de anul 2010. “La noi, vin pacienţi nu doar din Brad, ci din toată Ţara Zarandului şi chiar din alte zone ale judeţului. În 2011, am avut 6.798 de persoane internate şi peste 9.500 de bolnavi primiţi prin Urgenţă. Din păcate, aşa cum s-a întâmplat mai peste tot, în 2011, ni s-a redus numărul de paturi de la 145 la 127, fiind nevoiţi să renunţăm la câte unu sau două paturi de pe fiecare secţie. Referitor la secţii, cele la care numărul internărilor a fost mai mic anul trecut, comparativ cu 2010, sunt: Boli Infecţioase (456 în 2011, faţă de 491 în 2010), Pediatrie (705 în 2011, faţă de 728 în 2010), Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie (84 în 2011, faţă de 151 în 2010), Ortopedie şi Traumatologie (259 în 2011, faţă de 285 în 2010) şi ORL (229, faţă de 234 în 2010). La Neonatologie, s-a observat, de asemenea, un regres (225 de internări pentru naşteri în 2011, faţă de 251 în 2010). La polul opus se află secţiile unde a avut loc o uşoară creştere: Cardiologie (602 în 2011, faţă de 580 în 2010), Medicină Internă (1.624 în 2011, faţă de 1.574 în 2010), Neurologie (397 în 2011, faţă de 386 în 2010), Chirurgie (1.268 în 2011, faţă de 1.156 în 2010) şi Obstetrică – Ginecologie (949 în 2011, faţă de 915 în 2010), a precizat Florin Jurca (foto), managerul spitalului brădean.

Fără datorii la furnizori

Dacă din punct de vedere medical, activitatea a fost intensă, la capitolul datorii, acestea sunt pe zero, cu toate că recesiunea a dat şi pe la Brad. “La intrarea în noul an 2012, nu am avut nici o datorie la furnizori, iar timp de şapte luni, am reuşit să asigurăm personalului bonuri de masă, încadrându-ne în procentul de 70 la sută din fondul plătit de Casa de Asigurări de Sănătate”, a mai completat managerul unităţii spitaliceşti din Brad. (M. Şerban)