Cristina Ghenea

Proprietarii şi agenţii economici care nu îşi curăţă imobilele de ţurţuri, sau care nu curăţă zăpada şi gheaţa de pe trotuare, riscă să fie amendaţi. Acest lucru este valabil inclusiv în mediul rural.
Chiar dacă zăpada lipseşte din o parte din oraşele şi satele judeţului, iarna îşi arată colţii în adevăratul sens al cuvântului. Aşa că în multe localităţi, unde totuşi a nins, trotuarele au devenit patinoare, din cauza zăpezii bătătorite şi îngheţate, iar la streşinile imobilelor, s-au format ţurţuri de gheaţă. Obligaţia de a curăţa streşinile imobilelor de ţurţuri, sau de a îndepărta zăpada şi gheaţa de pe trotuar, din faţa casei sau a spaţiilor comerciale, revine proprietarilor. De exemplu, la Ghelari, unde a nins din abundenţă, a fost stabilită o comisie care desfăşoară zilnic controale, pentru a se asigura că lumea respectă această regulă. „În şedinţa de consiliu de marţi, am stabilit care sunt membrii comisiei. Aceştia merg pe teren şi îi informează pe oameni cu privire la obligaţiile pe care le au, îi avertizează în privinţa amenzilor pe care le riscă, iar dacă în 24 de ore nu sunt respectate avertismentele, aplică sancţiuni. Avem în comună 12 blocuri şi şapte societăţi comerciale, iar proprietarii trebuie să ştie că sunt responsabili de îndepărtarea zăpezii şi de curăţarea ţurţurilor care îi pun în pericol pe trecători“, a declarat pentru MESAGERUL HUNEDOREAN Ioan Bulbucan, primarul comunei Ghelari. De altfel, şi la Ribiţa se fac controale. Potrivit primarului Ioan Faur, deocamdată nu s-au dat amenzi, însă reprezentanţii primăriei îi verifică săptămânal pe săteni.
Nerespectarea obligaţiilor de îndepărtare a zăpezii sau a gheţii este sancţionată cu amenzi cuprinse între 200 şi 500 de lei, pentru persoanele fizice, şi cu sancţiuni de la 500 la 2.000 de lei, pentru persoanele juridice.

Magdalena Şerban

Primarul comunei Băniţa, Ionel Burlec (foto), nu prea are de ce se bucura în acest început de an. Asta, pentru că bugetul local i-a fost scăzut destul de mult. Măcar să fi “îngheţat”, rămânând la fel ca în anii trecuţi. Investiţiile nu ştiu însă că e criză, iar promisiunile trebuie înfăptuite.
“Faţă de bugetul din 2011, avem o scădere cu 30 de procente în acest an. Cum necum, lucrurile începute trebuie să le ducem la bun sfârşit. Pe Ordonanţa 7, avem în execuţie un teren de fotbal, care să-i bucure pe toţi locuitorii comunei, chiar dacă este construit în centrul acesteia. Va fi singurul de acest gen, cu vestiare amenajate şi tot ceea ce este necesar pentru ca o partidă de fotbal, de exemplu, să se joace în condiţii prielnice. Aproximativ 40 la sută este finalizat, iar acum, aşteptăm să primim de la guvern, restul de bani şi să mergem mai departe cu investiţia. Mai vrem să începem lucrările de reabilitare la biserica din satul Merişor, cu ajutor bănesc de la bugetul local, Consiliul Judeţean Hunedoara şi contribuţiile enoriaşilor. De drumurile comunale nu ne facem griji. Nu a stat prea mult zăpada pe ele, pentru că anul trecut, ne-am achiziţionat un tractor cu lamă de deszăpezire, iar neaua nu a reuşit să ne ia prin surprindere. Rămâne ca după ce trece sezonul rece, să ne apucăm de reabilitarea lor. Inevitabil, vor fi porţiuni care vor necesita reparaţii”, arată Ionel Burlec, primarul comunei Băniţa.

Magdalena Şerban

Mâine, începând cu ora 19, teatrul din Deva invită toţi iubitorii de artă, la spectacolul “Un tramvai numit dorinţă” de Tennessee Williams, în regia lui Horaţiu Ioan Apan şi scenografia Floricăi Zamfira, o marcă a Teatrului de Vest Reşiţa.

De pe Broadway, la Deva

“Un tramvai numit dorinţă” a fost o piesă de succes încă de la începutul anilor ’40, fiind jucată de nenumărate ori pe Broadway, iar filmul cu acelaşi nume este considerat o capodoperă a cinematografiei secolului trecut (în regia lui Elia Kazan, avându-i în rolurile principale pe Marlon Brando, Vivien Leigh, Kim Hunter şi Karl Malden). Pe scena deveană, Florin Ruicu, Camelia Ghinea, Cristina König, Marius Tudor, Adina Panait, Sorin Fruntelată, Florin Ibraşi, Ana-Maria Cizler, Dan Mirea şi Răzvan Dăniluc sunt actorii care promit să reurnească tramvaiul dorinţelor, într-un cadru unic, cu o poveste aparent simplă, dar extrem de fascinantă.

…o femeie cu povestea ei

Blanche DuBois este o femeie fragilă, care-şi caută cu disperare un loc numai al ei. Exilată din oraşul natal din cauza sacrilegiului de a fi sedus un băiat de 17 ani, Blanche explică destul de confuz, apariţia ei neaşteptată în casa surorii Stella şi mai ales, a soţului acesteia, Stanley. Acesta este tipul bărbatului mitocan, interesat numai de latura materială a vieţii, neînţelegând ideologia lui Blanche. El nu concepe, dealtfel, că Blanche va sta pur şi simplu în casa lui, fără a avea vreo contribuţie la cheltuielile zilnice. Bineînţeles că tot greul îl preia Stella, prinsă la mijloc, fără voia ei. Când Mitch – un jucător de cărţi, prieten bun al lui Stanley – intră în scenă, Blanche crede că şi-a găsit salvatorul. Mitch, la fel de singur şi debusolat ca şi ea, vede în Blanche întruchiparea rafinamentului şi frumuseţii feminine. Dar trecutul ei se pare că o urmăreşte şi în acest colţ de lume. Biletele se găsesc la agenţia teatrală, iar costul unui bilet întreg este de 20 de lei, respectiv 10 lei, cu reducere.

Cristina Ghenea

Începând din această săptămână, profesorii din judeţ se vor ocupa de recensământul copiilor care intră în învăţământul obligatoriu în anul şcolar 2012-2013. Asta, pentru a vedea care sunt opţiunile părinţilor referitoare la înscrierea la şcoală, mai precis, dacă aceştia îşi înscriu copiii în clasa I sau în clasa pregătitoare.
„De astăzi (n.r. ieri), fiecare şcoală din judeţ are o comisie de recenzare. Urmează să împărţim străzile personalului didactic şi apoi, fiecare profesor va merge la părinţi, pentru a completa fişele de recenzare“, a declarat Alexandru Lăutaru, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Hunedoara. Recensământul are loc până în 18 februarie, după care toate unităţile de învăţământ şi site-urile inspectoratelor şcolare vor afişa listele circumscripţiilor şcolare. „În urma acestui recensământ, vom avea o situaţie mai clară asupra celor care urmează să fie înscrişi la şcoală, vom şti dacă aceştia au frecventat sau nu grădiniţa, şi, de asemenea, ne vom putea face o idee asupra numărului de locuri necesar pentru clasele pregătitoare şi pentru clasele I“, a mai precizat Alexandru Lăutaru.

Peste 2.000 de copii din judeţ nu merg la grădiniţă

La scurt timp după încheierea recensământului, inspectoratele şcolare dau startul înscrierilor la şcoală, pentru cei mici. Acestea se vor face, începând cu 5 martie, în patru etape, şi se vor încheia în luna mai. „Prima etapă de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare şi în clasa I este dedicată celor care doresc înscrierea în şcoala de circumscripţie. Apoi, urmează înscrierea pentru copiii care au domiciliul în altă circumscripţie şcolară, pe locurile rămase libere, iar în mai, vor fi afişate listele finale“, mai spune şeful IŞJ Hunedoara. De altfel, acesta a mai adăugat că la nivelul judeţului nostru, peste 2.000 de copii cu vârste mai mici de şapte ani, nu frecventează grădiniţa.

Carmen Cosman

Ca să facă faţă temperaturilor extrem de scăzute de afară, animalele găzduite la Grădina Zoologică din Hunedoara primesc mai multă hrană. În schimb, babuinul a fost ascuns de ger într-o centrală termică, aşa încât să nu sufere de frigul cu care specia lui nu este obişnuită.
Îngrijitorii de la Grădina Zoologică din Hunedoara au luat măsuri speciale pentru animale, care să le ajute să scape de frigul cumplit de afară. Astfel, în funcţie de specificul fiecărei specii, animalele beneficiază de fân, lemne şi suplimente alimentare. Într-o astfel de perioadă, cu temperaturi situate mult sub zero grade, creşte şi consumul de energie al animalelor, pentru menţinerea temperaturii corporale. „Ca în fiecare an, le dăm hrană suplimentară, în funcţie şi cum vor ele. Avem fructe, legume, cereale sau carne de pui şi, dacă mai au nevoie, dacă vedem că au mâncat tot şi mai vor, le suplimentăm hrana. Le dăm exact cum şi cât îşi doresc”, a declarat Ciprian Hodor, administratorul Grădinii zoologice de la Hunedoara.
Cele mai fericite sunt în această perioadă păsările, ale căror voliere noi au fost finalizate. La Zoo Hunedoara a demarat proiectul de modernizare, care prevede amenajarea de noi cuşti pentru animale. Un proiect investiţional în valoare de aproximativ 1,7 milioane de lei, care stagnează, însă, la ora actuală, tot din cauza gerului de afară. Ciprian Hodor spune că lucrările se vor relua în martie şi în şase luni, întreaga investiţie va fi finalizată „Lucrările sunt sistate, deocamdată, din cauza temperaturilor scăzute, dar vor fi reluate în luna martie”, a precizat administratorul Grădinii Zoologice. Ciprian Hodor a mai spus că pentru mai multe specii de animale, cum ar fi leii şi tigrii de aici, cuştile interioare sunt finalizate în proporţie de aproape 80 la sută, dar mai trebuie realizate cuştile exterioare. Deocamdată, stabilimentul este închis pentru vizitatori, dar când se va redeschide, animalele de aici vor putea fi admirate într-un spaţiu modernizat complet.
La grădina zoologică din Hunedoara, care se întinde pe o suprafaţă de trei hectare, sunt găzduite peste 100 de animale din 20 de specii, printre care lei, tigri siberieni, urşi carpatini, lupi sau vulpi.

După ce a fost singurul castel din România inclus în topul obiectivelor turistice europene, Castelul Huniazilor este din nou bine cotat într-un top internaţional. Cei de la Odd Stuff Magazine, unul dintre cele mai citite site-uri din Statele Unite ale Americii, consideră castelul din Hunedoara ca fiind al şaselea cel mai frumos din lume.
Potrivit acestui top, cel mai frumos castel din lume este Castelul Malahide, din Irlanda, urmat de Hohenwerfen, din Austria şi de Castelul Cochem, din Germania. Înaintea castelului din judeţul nostru, pe listă mai este trecut şi castelul din oraşul spaniol Coca, dar şi Dunrobin, din Scoţia. Apoi, topul continuă cu Castelul Chambord, din Franţa, cu De Haar – Olanda, dar şi cu Castelul Boldt, din New York, SUA, şi cu Castelul Windsor, din Anglia.
Nu doar internauţii de la Odd Stuff Magazine, sau experţii de la Lonely Planet apreciază obiectivul turistic de la Hunedoara, ci şi cei de la Reddit, un site cu milioane de utilizatori, pe care poza care înfăţişează Castelul Corvinilor este una dintre cele mai votate imagini. (C. Ghenea)

Cristina Ghenea

Potrivit raportului anual întocmit de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Hunedoara, numărul întreruperilor de sarcină efectuate anul trecut în judeţul nostru este mai mic decât cel înregistrat în 2010. De altfel, a scăzut şi numărul tinerelor cu vârste de până la 15 ani, care au rămas gravide.

“În 2011, au fost înregistrate 809 cazuri de întrerupere a cursului sarcinii, din care 117 au fost efectuate la gravide cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, iar şapte, la fete mai mici de 15 ani”, a declarat Cecilia Birău, directorul adjunct al DSP Hunedoara. Comparativ cu 2010, când au fost înregistrate 907 întreruperi de sarcină, numărul acestora a a scăzut. “De altfel, în 2010 am avut 18 tinere de până în 15 ani care au rămas gravide, dintre care şase au suferit intervenţii de întrerupere a sarcinii, iar în 2011, am avut, în total, 13 tinere gravide, din aceeaşi categorie de vârstă”, a mai precizat Cecilia Birău.
La sfârşitul lui 2011, în evidenţele DSP Hunedoara erau, în total, 2.952 de hunedorence gravide.

Carmen Cosman

Aproximativ 800 de elevi din judeţul Hunedoara vor avea ore mai scurte, de doar 30 de minute. Decizia a fost luată ieri  după-amiază de Inspectoratul şcolar Judeţean Hunedoara, din cauză că sistemele de încălzire ale unităţilor de învăţământ nu fac faţă gerului de afară.

Atât Grupul Şcolar Miner Lupeni, cât şi Şcoala Generală din localitatea Lunca Cernii se încălzesc cu lemne, dar acestea sunt verzi şi nu fac faţă temperaturilor scăzute. „Cele două unităţi de învăţământ au probleme cu combustibilul, care nu are puterea calorică necesară. În această după-amiază, am luat decizia să reducem programul şcolar”, a declarat Alexandru Lăutaru, inspectorul şcolar general al judeţului Hunedoara. În consecinţă, elevii vor avea în această săptămână ore de doar 30 de minute. La Grupul Şcolar Minier Lupeni, învaţă aproape 900 de elevi, inclusiv seralişti, în timp ce la Lunca Cernii, sunt 50 de elevi.
Conducerea IŞJ Hunedoara ţine în permanenţă legătura cu reprezentanţii unităţilor de învăţământ din judeţ, pentru a vedea dacă sunt îndeplinite condiţiile de climat în interior, dar şi care este situaţia absenteismului la prima oră, mai ales în mediul rural, unde copiii ajung mai greu la şcoală. Pe de altă parte, la Câmpu lui Neag, problemele s-au rezolvat, iar de ieri, elevii s-au întors din nou în bănci.

Cristina Ghenea

Numărul doctorilor hunedoreni care au părăsit sistemul nostru medical pentru a profesa în străinătate s-a dublat anul trecut, în comparaţie cu 2010. În prezent, judeţul Hunedoara are un deficit de 200 de medici.

Potrivit reprezentanţilor DSP Hunedoara, în cursul anului trecut, 50 de medici şi 106 asistenţi medicali de la noi din judeţ şi-au depus dosarele pentru obţinerea certificatului de conformitate pentru exercitarea funcţiei în statele Uniunii Europene. Comparativ cu 2010, când au luat calea străinătăţii 22 de medici şi 72 de asistenţi medicali, numărul acestora este îngrijorător de mare. “În acest moment, avem un deficit de 200 de medici şi de 500 de asistenţi medicali, la nivelul judeţului Hunedoara. Sperăm ca lucrurile să se îndrepte curând, pentru că este posibil ca după 10 februarie, Ministerul Sănătăţii să deblocheze posturile din sistem şi să organizeze concursuri pentru ocuparea celor vacante”, au declarat reprezentanţii DSP Hunedoara.

Magdalena Şerban

Sub auspiciile unei destinaţii turistice de excelenţă (n.r. Premiul de Excelenţă primit la Bruxelles în 2010), oraşul Geoagiu rulează şi investiţii pe măsură. Anul trecut a adus finalizarea unor proiecte majore şi punerea pe hârtie a altora.

Investiţii majore în staţiunea oraşului

„Anul 2011 a însemnat, în primul rând, implementarea proiectului ce vizează creşterea atractivităţii zonei turistice Geoagiu, urmărindu-se promovarea principalelor obiective de patrimoniu din zona Geoagiu, prin broşuri, fly-ere, panouri cu informaţii generale, panouri pe obiective, precum şi realizarea unui site de prezentare: www.turism-geoagiu.ro. Tot prin intermediul acestui proiect, s-a reuşit şi organizarea Festivalului de folclor al românilor de pretutindeni „Ileana Rus”, eveniment cu tradiţie anuală, aflat la prima ediţie pe fonduri europene. Un alt program investiţional finalizat a fost reabilitarea infrastructurii Staţiunii Geoagiu Băi, proiect finanţat tot prin POR, ce a însemnat îmbunătăţirea infrastructurii generale, în vederea dezvoltării turismului şi sprijinirii dezvoltării economice locale şi regionale. Totodată, începând cu acest an, în Geoagiu va funcţiona o bază sportivă modernă, iar un alt obiectiv, de care suntem mândri, este Căminul Cultural de la Bozeş, reabilitat prin Programul prioritar naţional pentru reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale şi dotarea aşezămintelor culturale din mediul mic urban”, a menţionat Simion Mariş (foto), primarul oraşului Geoagiu.

Există proiecte…

Dacă anul 2011 a fost unul de bun augur pentru programele de modernizare ale oraşului Geoagiu, 2012 de ce ar fi altfel. Banii europeni şi-au creat deja un obicei în a face parte din planurile de atac ale administraţiei locale. Însă, necazul edilului de aici îl reprezintă fondurile guvernamentale, care de vreo trei ani, au cam ocolit oraşul. „Dacă Guvernul nu ne dă bani pentru investiţii, ne reorientăm, ce să facem. Spre exemplu, construcţia şi dotarea campusului Colegiului Tehnic Agricol „Alexandru Borza” din Geoagiu este un proiect depus la ADR Vest şi se află pe lista de sinteză. Pe fonduri de mediu, am mai accesat un proiect pentru instalarea sistemului de încălzire care utilizează energia regenerabilă şi înlocuirea celui clasic la sala de sport din oraşul Geoagiu, vestea primită fiind una foarte bună: a fost declarat eligibil şi finanţabil”, a mai subliniat primarul.

Cele mai frecvente afecţiuni care i-au trimis pe brădeni la spital anul trecut au fost hipertensiunea, cardiopatia hipertensivă şi colica renală. Cauzele principale par să fie stresul şi stilul de viaţă nesănătos.

Paturi mai puţine, bolnavi mai mulţi

Anul 2011 nu i-a scutit pe brădeni de suferinţe. La propriu vorbind, pragul Spitalului Municipal din Brad fiind călcat de mulţi bolnavi, din moment ce numărul internărilor a crescut cu 47, iar al celor primiţi prin Compartimentul Primire Urgenţe cu peste 1.000, faţă de anul 2010. “La noi, vin pacienţi nu doar din Brad, ci din toată Ţara Zarandului şi chiar din alte zone ale judeţului. În 2011, am avut 6.798 de persoane internate şi peste 9.500 de bolnavi primiţi prin Urgenţă. Din păcate, aşa cum s-a întâmplat mai peste tot, în 2011, ni s-a redus numărul de paturi de la 145 la 127, fiind nevoiţi să renunţăm la câte unu sau două paturi de pe fiecare secţie. Referitor la secţii, cele la care numărul internărilor a fost mai mic anul trecut, comparativ cu 2010, sunt: Boli Infecţioase (456 în 2011, faţă de 491 în 2010), Pediatrie (705 în 2011, faţă de 728 în 2010), Recuperare Medicină Fizică şi Balneologie (84 în 2011, faţă de 151 în 2010), Ortopedie şi Traumatologie (259 în 2011, faţă de 285 în 2010) şi ORL (229, faţă de 234 în 2010). La Neonatologie, s-a observat, de asemenea, un regres (225 de internări pentru naşteri în 2011, faţă de 251 în 2010). La polul opus se află secţiile unde a avut loc o uşoară creştere: Cardiologie (602 în 2011, faţă de 580 în 2010), Medicină Internă (1.624 în 2011, faţă de 1.574 în 2010), Neurologie (397 în 2011, faţă de 386 în 2010), Chirurgie (1.268 în 2011, faţă de 1.156 în 2010) şi Obstetrică – Ginecologie (949 în 2011, faţă de 915 în 2010), a precizat Florin Jurca (foto), managerul spitalului brădean.

Fără datorii la furnizori

Dacă din punct de vedere medical, activitatea a fost intensă, la capitolul datorii, acestea sunt pe zero, cu toate că recesiunea a dat şi pe la Brad. “La intrarea în noul an 2012, nu am avut nici o datorie la furnizori, iar timp de şapte luni, am reuşit să asigurăm personalului bonuri de masă, încadrându-ne în procentul de 70 la sută din fondul plătit de Casa de Asigurări de Sănătate”, a mai completat managerul unităţii spitaliceşti din Brad. (M. Şerban)

Metoda de desfăşurare a şedinţelor de la „parlamentul judeţean”, i-a inspirat şi pe edilii din fruntea municipalităţii Petroşani. Mai exact, aceştia vroiau ca proiectele de hotărâre să fie prezentate consilierilor locali în format electronic.
De o bună perioadă de timp, Consiliul Judeţean Hunedoara îşi ţine şedinţele lunare sau pe cele extraordinare cu ajutorul tehnicii de calcul. Fiecare consilier judeţean a primit un calculator portabil, pe care îşi primeşte toate proiectele propuse pe ordinea de zi. Astfel, a fost eliminată cheltuiala cu hârtia necesară pentru tipărirea fiecărui proiect destinat aleşilor judeţeni. Economia este considerabilă pe lângă faptul că are şi o componentă ecologică.
Viceprimarul din Petroşani a fost inspirat de metoda CJ Hunedoara şi a propus în 2011 aleşilor locali, ca toţi să vină cu calculatoarele personale la şedinţe. Consilierii s-au arătat interesaţi de propunerea edilului şi au fost de acord cu ea. Numai că, până să fie şi pusă în practică propunerea, mai este ceva cale de străbătut. Unii dintre aleşi spun că n-au calculatoare portabile şi le-ar fi imposibil să vină la şedinţe cu cele fixe. Prin urmare, pentru ei ar trebui achiziţionate laptop-uri. Cum bani pentru acest fel de investiţii încă nu sunt în buget, nici hotărârea votată de consilieri nu poate fi aplicată. Doar pentru un consilier local, la o şedinţă se foloseşte în medie cam jumătate dintr-un top de hârtie de imprimantă. (M. Gânju)

Sorina Popa

Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Hunedoara a reuşit, în anul trecut, să depisteze 432 de persoane care lucrau la negru în judeţ.

S-ar putea spune că este un număr destul de mare, comparativ cu ce se întâmpla în anii precedenţi. Dar, dacă ne raportăm la cât se vehiculează că se ridică munca la negru în Hunedoara şi la campania de extirpare a acesteia, lansată în acest an de actualul guvern, numărul poate fi considerat mic. Totuşi, inspectorii de muncă hunedoreni se pot lăuda că au efectuat, în 2011, 2.376 de controale, aplicându-se amenzi în valoare de peste două milioane de lei.

Trei firme rău platnice
„Încercăm să recuperăm sumele ce ne revin din serviciile prestate către angajatori pe vremea când păstram carnetele de muncă ale salariaţilor la noi. Anul trecut, am predat 84.000 de carnete de muncă angajatorilor, restul neputând să le distribuim, din diferite motive, fie că firmele nu ne-au plătit comisioanele necesare, fie că s-au desfiinţat. În aceste condiţii, avem de recuperat 49.500 de lei din aceste comisioane. Trei unităţi, Hercules Lupeni, Atomis şi Clubul Jiul au să ne dea jumătate din această sumă pentru serviciile prestate. Recuperăm cu greu banii de la aceste societăţi”, a declarat Horea Raţiu, şeful ITM Hunedoara.

Se aşteaptă rezultatele anchetei de la ArcelorMittal
Întrebat cum s-a finalizat ancheta privind accidentul de muncă, soldat cu doi morţi, de pe platforma siderurgică de la ArcelorMittal Hunedoara, inspectorul şef al ITM a afirmat că în scurt timp, vor anunţa concluziile. Ancheta respectivă este tărăgănată de mai mult timp, existând suspiciuni că persoanele decedate nu erau angajate la firmele lor cu contract de muncă şi că, în acest caz, nu au fost asigurate condiţii normale de lucru, patronii de acolo făcând presiuni ca totul să se muşamalizeze. Horea Raţiu a dat asigurări, însă, că ancheta de la ArcelorMittal Hunedoara nu va fi muşamalizată.
Pe de altă parte, un lucru îmbucurător este, totuşi, că anul trecut, faţă de 2010, numărul accidentelor de muncă a scăzut de la  317, la 268 de accidente.

Maximilian Gânju

Unităţile medicale din Valea Jiului şi chiar din restul judeţului se bazează pe donatorii de sânge care provin din industria minieră. Deşi nu sunt răsplătiţi pe măsură, minerii rămân principalii furnizori de sânge, fiind categoria socială pe care se bazează Laboratorul de Transfuzie Sanguină din Petroşani.

Astfel, dintre cei circa 200 de donatori care trec în fiecare lună pragul acestuia, mai bine de jumătate sunt mineri. Aceasta, chiar şi în condiţiile în care, în urmă cu câţiva ani de zile, conducerea CNH SA Petroşani a decis să nu le mai plătească minerilor donatori ziua liberă acordată pentru gestul lor umanitar. „Cândva, aveam aproape 500 de donatori pe lună, mai mult de jumătate dintre aceştia fiind mineri. După ce conducerea Companiei a aplicat acea decizie de regulament intern de a nu mai plăti ziua liberă, numărul minerilor s-a redus drastic, dar, totuşi, şi în continuare, ei sunt singurii pe care ne putem baza. Mai avem însă şi tineri sau şomeri care vin să doneze sânge. Interesant este şi faptul că numărul donatorilor creşte înaintea sărbătorilor de Paşte, sau Crăciun”, au precizat reprezentanţii Laboratorului de Transfuzie Sanguină Petroşani. Dintre cei 200 de donatori de sânge care s-au prezentat la laborator în luna decembrie, aproximativ 100 sunt, sau au fost, angajaţi ai unora dintre exploatările miniere din Valea Jiului.
Un donator este răsplătit cu tichete de masă în valoare de 60 de lei şi cu o motivare pentru ziua în care s-a prezentat să-şi îndeplinească îndatorirea cetăţenească. În plus, în municipiul Petroşani, cei care au la activ cinci donări într-un singur an sunt scutiţi de plata impozitului pe casă.

Magdalena Şerban

În comuna Luncoiu de Jos, la început de 2012, minusurile sunt mari doar la bugetul local (cu 30 la sută mai puţini bani faţă de anul trecut), plusurile regăsindu-se la partea de investiţii.

An nou, cu drumuri noi
Fie că e vorba de şcoli, cămine culturale sau drumuri comunale, Călin Dud (foto), primarul din Luncoiu de Jos, încearcă să le modernizeze pe toate. Nu are cum să facă totul deodată, banii numărându-se uşor, de puţini ce sunt, dar pentru fiecare dintre ele, are câte un dram pus deoparte. „Şi în acest an, punem şaua pe bugetul local. Avem în lucru şcoala generală din satul-centru (clasele I-VIII), aceasta fiind inclusă într-un program de reabilitare interioară, iar la căminul cultural din acelaşi sat, s-a reamenajat interiorul şi s-a investit în partea de dotare, acest capitol fiind deficitar. Acum e pregătit pentru orice eveniment, fie el comunal sau cu oaspeţi din afara comunei. Chiar de Dragobete, ca şi anul trecut, vrem să-l punem în valoare printr-un spectacol special, cu şi pentru tinerii locului. Dragostea va străluci din nou pe scena de la Luncoiu de Jos”, a spus edilul. Cât despre drumuri, acesta va continua să le uşureze oamenilor accesul la terenurile agricole şi în egală măsură, la cele forestiere. „Am lucrat inclusiv în perioada dintre sărbători, pentru ca primăvara să ne prindă cu ele finalizate şi oamenii să-şi poată face treaba. Ne-am folosit de buldozer ca să creăm noi drumuri care să faciliteze deplasarea localnicilor către păşuni sau în locurile unde au terenuri sau pădure”, a mai precizat Călin Dud.

„Dacă am promis, aşa va fi“
Pentru anul în curs, nu poate schiţa pronosticuri, însă oferă garanţia promisiunilor făcute către localnici, la început de mandat. Aşa că fie ce o fi din punct de vedere financiar, promisiunile şi le va transpune în fapte. „Avem o cofinanţare de la bugetul local (aproximativ 10.000 de euro) pentru proiectul câştigat pe Măsura 313 (centru de informare turistică în Luncoiu de Jos), care va avea licitaţia în perioada următoare. Pentru că vechea maşină de la primărie dădea semne că nu mai duce mult şi se strica tot câte ceva la ea, am calculat şi am ajuns la concluzia că decât să mai dăm atâţia bani pe piese şi pe service, mai bine luăm una nouă. Aşa că am achiziţionat un nou mijloc de transport, prin programul Rabla. Tot pentru acest an, mai vreau să atac fondurile europene pe Măsurile 125 A şi 125 B (drumuri agricole şi forestiere) şi mai avem în perspectivă renovarea căminelor culturale din Podele, respectiv Stejărel. Acestea sunt doar câteva dintre planuri, lor adăugându-li-se şi alte proiecte de modernizare şi dezvoltare. Dacă nu sunt bani, nu înseamnă că stăm să ne plângem de milă. Ne descurcăm noi cumva, încercând să atragem fonduri din alte părţi. La mine, promisiunea nu e doar promisiune”, a încheiat primarul din Luncoiu de Jos.

Magdalena Şerban

Deşi conducerile din anii trecuţi, de la Termocentrala Mintia, liberale şi pesediste, nu au reuşit să ducă la bun sfârşit investiţiile de mediu, ele critică, totuşi, proiectele actualului director, Tiberiu Mircea Borca (foto). Însă, acesta nu se lasă influenţat şi merge mai departe. Astfel, la sfârşitul anului trecut, la Termocentrala Mintia s-a derulat licitaţia de implementare a procedurii de colectare şi transport a zgurii, cenuşii şi a produselor de desulfurare, o politică de mediu vitală pentru companie. Directorul instituţiei, Tiberiu Mircea Borca, susţine că investiţiile de acest gen vor continua, până când vor fi îndeplinite toate cerinţele impuse de UE.

Fără poluare a solului

„De fapt, investiţia respectivă înseamnă punerea în funcţiune a unei staţii de şlam dens, iar procedeul presupune rezultarea unui material inert, care să nu aibă nici o influenţă asupra mediului înconjurător. Soluţia în acest caz este una mai pretenţioasă, însă e mai sigură. Încercăm să realizăm implementarea pe parcursul a 36 de luni, în funcţie de cum vom reuşi să alocăm fondurile din bugetul propriu (16 milioane de euro). Un alt proiect de mediu ce urmează  să fie derulat reprezintă procedura de desulfurare a gazelor de ardere pentru Grupul energetic 3”, a precizat Tiberiu Mircea Borca.

Grupurile energetice, modernizate rând pe rând

Grupul nr. 3 a fost reabilitat, în urma unei investiţii în valoare de 80 de milioane de euro, sub formă de credit garantat de statul român. “Grupul nr. 3 este în exploatare comercială, reabilitat cu sistem de control distribuit, însă mai necesită investiţia de mediu, care este absolut necesară, chiar dacă apasă pe umerii societăţii şi grevează preţul energiei electrice produse. Amortizarea acestei investiţii probabil că va genera pentru o anumită perioadă, creşterea preţului la energie”, a declarat Tiberiu Mircea Borca, directorul unităţii. La Termocentrala Mintia, mai trebuie să fie reabilitate grupurile nr. 4, 5 şi 6. Pentru grupul nr. 4 se încearcă găsirea unui credit-furnizor, adică un executant care să vină şi cu finanţarea. Mai este necesară apoi desulfurarea, dar după finalizarea procedurii de la Grupul 3. Grupurile 5 şi 6 au termen de conformare în 2013, iar în locul Grupurilor 1 şi 2 se vrea implementarea unui grup în ciclu combinat.

Cărbune mai scump

Deoarece 2011 a fost secetos, hidrocentralele nu au putut funcţiona la capacităţi mari, iar în schimb, Mintia a avut contracte pentru mai multă energie electrică, obligând unitatea să apeleze la import de cărbune, pe lângă cel provenit din contractul cu CNH Petroşani. Vestea mai puţin bună este că preţul cărbunelui din Valea Jiului va creşte. „Anul trecut, am avut un contract cu CNH pentru 1,2 milioane de tone de cărbune. Sperăm că vom reuşi să încheiem un nou contract şi pentru 2012. Nu putem vorbi de o cantitate fixă, anual, totul este în funcţie de cerinţele pieţei”, a declarat Tiberiu Mircea Borca.

Dacă în 2011, Unitatea de Asistenţă Medico-Socială Baia de Criş a beneficiat de o amplă investiţie, în valoare de 600.000 de lei, speranţa pentru bugetul din acest an stă tot în condeiul Consiliului Judeţean Hunedoara, în subordinea căruia se află instituţia.  
„Ni se va aproba bugetul în prima săptămână din luna februarie. Probabil că va fi unul mai mic decât cel avut anul trecut, când am demarat şi finalizat lucrări majore. Pentru 2012, ne-am propus să facem reamenajări la spaţiile de cazare de la corpul vechi (pentru cele 35 de locuri) care necesită modernizare. Vom înlocui mobilierul (acolo unde se impune), vom zugrăvi, igieniza şi reabilita saloanele, la toate acestea adăugându-se reparaţiile curente. Mai avem în vedere schimbarea gardului de împrejmuire din incinta unităţii şi multe alte lucruri mici, care pot însemna foarte mult în procesul de dezvoltare şi modernizare”, a precizat Călin Petru Marian (foto), managerul Unităţii de Asistenţă Medico-Socială Baia de Criş. (M. Şerban)

Carmen Cosman

Investiţiile din Staţiunea Parâng, realizate cu bani de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, încep să-şi arate roadele. Municipalitatea din Petroşani anunţă că în weekend-ul trecut, în Parâng, s-a aflat un număr record de turişti.
„Conform datelor deţinătorilor de instalaţii de transport pe cablu – telescaun, s-a înregistrat un număr de 5.900 de accesări ale acestor instalaţii, totodată, fiind înregistrat şi un număr de peste 1.000 de maşini. Numărul turiştilor care vizitează Masivul Parâng a fost în creştere în această iarnă, după ce a fost dată în folosinţă Pârtia B, care măsoară 3,3 km şi este prevăzută cu instalaţie de zăpadă artificială”, a declarat primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob-Ridzi.
Unii turişti au reclamat că starea pârtiilor nu este tocmai bună, iar zăpada nu a fost bătătorită, însă primarul a negat categoric aceste informaţii. „Vă pot spune cu certitudine că nu este aşa. Pârtia B are deja un pat de gheaţă făcut şi cu zăpadă artificială. Este cea mai bună din punct de vedere al condiţiilor de schi”, a precizat acesta.
Până acum, lucrările executate în Staţiunea Parâng au înghiţit aproximativ 15 milioane de lei. Domeniul schiabil se va întinde pe o suprafaţă de 150 hectare şi va avea 17 pârtii. De asemenea, pentru acces, între Petroşani şi staţiunea montană Parâng va fi amenajată o telegondolă. Investiţia se cifrează la peste 68 de milioane de euro.

Magdalena Şerban

Printre luptele aprige cu gândacul tipograf care ucide pădurile, conducerea Direcţiei Silvice Hunedoara a reuşit ca în ultimii doi ani să-şi dubleze profitul. Aşa că pentru 2012, provocarea este şi mai mare.

Un an bun…

Dacă în 2009, Direcţia Silvică Hunedoara avea datorii la furnizori, în valoare de 4.000.000 de lei şi o pierdere de 1.270.000 lei, acum, totul este istorie. „În ceea ce priveşte 2011, ţinând cont că a fost un an de recesiune, rezultatele sunt peste aşteptări. Am atins o cifră de afaceri de 30.000.000 de lei, faţă de 28.000.0000 de lei, cât am avut programat, iar profitul înregistrat este aproape dublu faţă de cel din 2009, depăşind 500.000 de lei. Toate aceste rezultate le-am obţinut în contextul în care nu am făcut disponibilizări sau abateri de la acordarea drepturilor cuvenite salariaţilor, ceea ce oferă o şi mai mare valoare cifrelor. Însă, a trebuit să reducem cheltuielile la maximum şi să dezvoltăm mai riguros, relaţiile comerciale cu agenţii economici. Am încheiat relaţii cu agenţi economici din judeţele limitrofe, am dezvoltat relaţii contractuale oneste, toate acestea ducând la rezultate pozitive. Este important ca orice instituţie care are relaţii comerciale cu agenţii economici să le dezvolte nu doar în interesul propriu. Nu putem trăi singuri într-un mediu economic. Depindem unii de alţii”, a spus directorul Direcţiei Silvice Hunedoara, Emil Ignat (foto).

…cu resurse pe măsură

Pe lângă câştigul din comercializarea lemnului, pădurea mai poate genera şi alte venituri, deloc neglijabile. „Din activităţi conexe, tot anul trecut am reuşit să recoltăm şi să valorificăm peste 40 de tone fructe de pădure (pe piaţa internă, iar prin agenţii comisionari şi pe cea externă), 23 de tone de ciuperci comestibile de pădure şi peste 16 tone de păstrăv provenit de la unitatea noastră din Roşcani. Legat de contractele de pază, aici am avut fluctuaţii. Constantă rămâne doar suprafaţa de aproximativ 60.000 de ha pe care o administrăm. Regretul nostru este că deşi Codul Silvic prevede obligativitatea încheierii contractelor de pază şi administrare de către deţinătorii de pădure – persoane fizice sau juridice (indiferent că le încheie cu Direcţia Silvică Hunedoara sau cu structuri ale ocoalelor private), aproximativ 30.000 de ha rămân totuşi neacoperite contractual”, a adăugat Emil Ignat.

Mai multe împăduriri în 2012

Pe de altă parte, şeful Direcţiei Silvice hunedorene consideră că regenerările naturale ale pădurii sunt absolut necesare, însă nu şi suficiente, tocmai de aceea, ele trebuie sporite artificial. „Pentru 2012, ne propunem să creăm pădure, în continuare. Vrem să creştem suprafaţa împădurită cu 30 de ha, adică să marcăm un total de 200 de ha. Noi nu  doar exploatăm şi valorificăm. Referitor la indicatorii financiari, vrem să ajungem la o cifră de afaceri de 32.000.000 de lei şi un profit de 600.000 lei”, a declarat Emil Ignat.
Salariaţii de la Direcţia Silvică se confruntă şi cu incendiile de păduri, anul trecut fiind înregistrate peste 100 de asemenea incidente. Dacă e să ne luăm după statistici, numărul incendiilor de păduri s-a dublat anul trecut faţă de 2010.

Sorina Popa

Pentru că aleşii locali ai comunei Băcia au votat un proiect de hotărâre, elevii şcolii de aici au în fiecare clasă, câte un laptop şi un videoproiector. Asta, susţine directoarea şcolii, Camelia Duşa, pentru creşterea atractivităţii cursurilor şi pentru ca dascălii să aibă posibilitatea să aplice metodele cele mai moderne de predare.
„Încercăm să aplicăm la unitatea noastră un program denumit «Şcoală după şcoală». Vrem să implementăm programul, pentru ca părinţilor să le fie mai uşor, deoarece elevii pot rămâne astfel, după cursuri, să participe la diferite activităţi. În acest fel, părinţii ar fi scutiţi să se ocupe de lecţiile copiilor, pentru că ei le-ar putea face în cadrul acestui program”, a spus directoarea Şcolii generale din comuna Băcia, Camelia Duşa. Unitatea de învăţământ din Băcia a realizat, dealtfel, cel de-al doilea număr al unei publicaţii, denumită „Gânduri de copil”, realizată exclusiv de elevii şcolii sub coordonarea dascălilor de aici. Este o publicaţie reuşită, care se adresează nu doar elevilor, ci într-o oarecare măsură, întregii comunităţii din Băcia. Pe de altă parte, elevii de aici participă, pe lângă cursuri, şi la multe activităţi extraşcolare, cum ar fi atelierele de pictură, dans popular şi cor.
Primarul comunei Băcia, Emil Rîşteiu, spune că este mulţumit de modul în care se desfăşoară lucrurile la şcoală, subliniind că va susţine activitatea educaţională, atât timp cât sunt profesionişti cei care conduc unitatea şcolară. „Îi încurajez pe specialişti. Şcoala din comuna noastră trebuie să se transforme într-una modernă şi atractivă, astfel ca părinţii să nu îşi mai trimită copiii la Simeria sau în alte oraşe. Există toate premisele ca şcoala noastră să fie competitivă, mai exact, să nu existe, din nici un punct de vedere, diferenţe între ea şi cele din oraş. Am încredere că se poate realiza acest lucru”, a declarat Emil Rîşteiu, edilul şef din Băcia.

Maximilian Gânju

După numai un semestru, câteva sute de copii din Valea Jiului au renunţat sau au fost nevoiţi să renunţe la şcoală. În timp ce unii au ales să nu mai meargă la ore şi au fost exmatriculaţi, alţii s-au retras singuri.
Dintre aceştia din urmă, unii au plecat după părinţii aflaţi la muncă în străinătate, în ideea că-şi vor continua acolo studiile. Alţii, însă, au ajuns „afară“ de capul lor, în speranţa că vor găsi ceva de lucru, chiar dacă sunt minori. Foarte puţini dintre elevii exmatriculaţi îşi vor mai relua, însă, studiile. Nu de alta, dar au înţeles că şi un bacalaureat luat nu mai reprezintă o garanţie de angajare. În acest timp, alţi copii au fost siliţi, din cauza problemelor familiale, să renunţe la şcoală. Chiar dacă unii ar fi vrut să-şi continue studiile, părinţii au fost nevoiţi să-i retragă, nemaiputându-le asigura banii necesari rechizitelor sau hainelor. Ca un exemplu, numai de la Colegiul Tehnic „Dimitrie Leonida“ din Petroşani, lipsesc aproape 150 de copii. Mai exact, dintre cei care în urmă cu trei luni de zile începeau un nou an şcolar, 145 de elevi au fost deja exmatriculaţi din cauza absenţelor sau au renunţat de bunăvoie să mai meargă la ore.

Carmen Cosman

Din adâncul pământului, în vârful muntelui. Foşti mineri disponibilizaţi din Valea Jiului au dat munca din subteran pe schi.
Au renunţat de bună voie la extracţia huilei, au ieşit din sistem şi lucrează acum în lumina soarelui. Foşti mineri din Valea Jiului, care au plecat din sistem în cadrul programului de restructurare a mineritului sunt acum monitori de schi sau chiar salvamontişti. În primul caz, sunt remuneraţi pentru activitatea lor. Ca salvatori montani, însă, o fac din pasiune, fiind voluntari. Pentru câţiva ortaci, viaţa a luat o întorsătură neaşteptată, după ce au urmat cursuri de monitori de schi şi practică acum această meserie. Câţiva dintre ei sunt în Staţiunea Straja, unde îi iniţiază pe doritori în tainele acestui sport. Cursanţii plătesc câte 50 de lei pe o oră şi sunt mulţumiţi de serviciile acestora. Nu se strâng sume foarte mari, însă foştii mineri îmbină pasiunea cu utilitatea. Alţi foşti mineri sunt acum salvatori montani în Straja. “Salvamontiştii care au fost disponibilizaţi din minerit sunt voluntari. Ei au ieşit din sistemul public şi, odată ieşit, nu te mai poţi angaja tot în sistemul public. Aproximativ 90 la sută din salvatorii montani din Lupeni sunt foşti mineri, dar pe contract de voluntariat”, a declarat George Resiga, şeful Formaţiunii Salvamont Lupeni.
Pe de altă parte, problemele financiare ale salvamontiştilor din Straja sunt pe cale să ia sfârşit, în baza unui protocol încheiat cu Consiliul Judeţean Hunedoara. “În proporţie de 99,99 la sută, problemele sunt rezolvate. Urmează să semnăm un contract de asociere cu Consiliul Judeţean, în vederea derulării activităţii de salvamont pe perioada de iarnă în zona turistică Straja”, a mai spus Resiga.

Magdalena Şerban

Colectarea selectivă a deşeurilor se dezvoltă încet, dar sigur şi în judeţul Hunedoara, ca de altfel, în întreaga Românie. Oamenii au învăţat că locul sticlei nu este lângă hârtie sau PET-uri, spre exemplu, iar gunoiul, chiar dacă este doar gunoi, trebuie aruncat organizat.

În creştere, de şase ori

Statistica aferentă anului trecut, în ceea ce priveşte  procesul colectării selective, ilustrează o mai bună conştientizare din partea hunedorenilor şi totodată, o implicare mai mare a acestora. „În 2011, comparativ cu anul 2010, cantitatea de deşeuri colectată selectiv de S.C. Salubritate S.A. (pe raza pe care societatea îşi desfăşoară activitatea) a crescut de şase ori, rezultând suplimentarea numărului de recipienţi de colectare de la 90, la 255. Dintre aceştia, 189 sunt la Deva, 36 sunt la Călan, iar la Simeria, 30. Dacă se va constata că este necesar, în acest an, putem suplimenta şi mai mult. Credem că trendul ascendent înregistrat se datorează campaniilor iniţiate de S.C. Salubritate S.A. Deva, în colaborare cu partenerii săi, oferind o mai bună informare a populaţiei. Referitor la procesul de colectare selectivă, putem să spunem că am debutat, timid, în 2006-2007, cu nişte containere de 4 mc, din sârmă, destinate numai colectării PET-urilor, însă din a doua jumătate a anului 2009, lucrurile au început să ia amploare“, a spus Dana Ghiura, reprezentanta S.C. Salubritate S.A. Deva.

Proiect-pilot de colectare individuală, la Deva

Pentru ca oamenii să nu fie nevoiţi să se deplaseze la punctele speciale de colectare selectivă, în 2011, la Deva, s-au pus bazele unei noi posibilităţi de colectare, cu eforturi zero din partea cetăţenilor. „În trimestrul patru al anului trecut, am demarat un proiect-pilot de colectare individuală, la case, pe bază de recipienţi speciali. Au fost distribuiţi saci la casele de pe strada Horea din Deva, oamenii putându-ne solicita deplasarea pentru ridicarea gunoiului selectat, aşa încât să nu mai fie nevoiţi să meargă la cel mai apropiat punct de colectare. În funcţie de răspunsul din partea populaţiei, putem dezvolta acest proiect şi în alte locaţii“, a mai precizat reprezentanta societăţii de salubritate.

Conducerea Inspectoratului Şcolar vă adresează rugămintea – pe care am adresat-o tuturor publicaţiilor şi celorlalţi reprezentanţi media din judeţ – ca în viitoarele articole privind clasa pregătitoare, să fie folosit exclusiv acest termen, şi nu termenul „clasa zero“, întrucât în nici un text oficial nu apare sintagma „clasa zero“, şi mai mult, ar fi devalorizant, atât pentru copiii care vor fi începând din toamna acestui an şcolar în clasa pregătitoare, cât şi pentru părinţii acestora să se spună că s-au înscris în „clasa zero“.
Conducerea Inspectoratului Şcolar vă mulţumeşte pentru înţelegere şi că ne veţi sprijini în acest demers.

Cu stimă,
Alexandru Lăutaru,
inspectorul general al IŞJ Hunedoara

Carmen Cosman

Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Hunedoara a anunţat toţi medicii de familie şi unităţile medicale din judeţ că trebuie să returneze, pe bază de proces-verbal de predare-primire, toate cantităţile de vaccin gripal existente în stoc.
În judeţul Hunedoara, au fost înregistrate în săptămâna 9-15 ianuarie, 890 de infecţii acute respiratorii, din care 451 pneumonii, faţă de aceeaşi săptămână din anul 2011, în care s-au înregistrat 1.307 de infecţii acute respiratorii, din care 586 pneumonii. Dar până la această oră, nu s-a înregistrat nici un caz de gripă pe teritoriul judeţului  şi nu a fost raportat nici un caz de efect secundar la vaccinul antigripal. Ministerul Sănătăţii a achiziţionat la sfârşitul anului 2011, un număr de 745.400 doze de vaccin antigripal de la Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare Cantacuzino, care au fost repartizate direcţiilor de sănătate publică din ţară. În judeţ, au ajuns 11.850 doze de vaccin, din cele 46.764, solicitate de către DSP.
Avându-se în vedere evoluţia favorabilă a virozelor respiratorii şi a gripei din ultimele săptămâni în România, s-a convenit iniţial sistarea vaccinării antigripale sezoniere pe o perioada de 7-10 zile. De asemenea, la analizele de control asupra vaccinului antigripal sezonier, s-a observat o scădere a concentraţiei tulpinii B din acesta, ceea ce ar putea duce la scăderea protecţiei organismului uman împotriva îmbolnăvirii cu virus gripal de tip B. Ca urmare, Ministerul Sănătăţii a decis oprirea definitivă a campaniei de vaccinare antigripală în ţară şi returnarea tuturor dozelor de vaccin din teritoriu neadministrate.