Sorina Popa

După succesul înregistrat în 2009, în perioada 20-21 martie, va avea loc, la Simeria, a doua ediţie a Zilei porţilor deschise „Natural-Bricon-România” şi a expoziţiei internaţionale de porumbei, la care vor fi prezente şi cluburi din Belgia.

Cei prezenţi la eveniment vor putea asista la sosirea primului import de pui de porumbei din acest an, de la Crescătoria „Natural” din Belgia. Aici, vor putea fi achiziţionaţi reproducători de un an şi cinci ani, cu certificate de origine şi pedigree cu origini renumite. De asemenea, columbofilii vor putea achiziţiona la preţuri promoţionale mâncare, complemente alimentare şi accesorii de la firma Natural, precum şi ceasuri electronice şi accesorii Bricon.

Din preţurile produselor Natural, vor fi aplicate reduceri de până la 20 la sută, iar pentru produsele Bricon, reducerile vor fi de 10 la sută. La această sărbătoare nu vor lipsi micii, carnea la grătar ţinută în baiţ cu mirodenii, vinul fiert şi alte preparate surpriză, pregătite de producători autohtoni.

Dana Istudor

Edilii din judeţul Hunedoara n-au nici o şansă să rezolve problema câinilor maidanezi, mai ales că nici legea nu-i prea ajută, astfel că, după o perioadă petrecută la adăposturi, câinii se întorc din nou în stradă. Este adevărat însă, că în perioada de două săptămâni, cât este ţinut un câine comunitar la adăpost, timp în care i se caută şi un stăpân, acesta este sterilizat şi nu mai ajunge la fel de agresiv pe străzile localităţilor.

Cheltuieli mari din bugetul primăriei

În municipiul Petroşani, adăpostul de animale are o capacitate de 70 de locuri, asta, după ce a fost extins, iar câinii pot fi ţinuţi aici, dacă nu sunt adoptaţi de iubitorii de animale, vreo două săptămâni, până sunt aduşi alţii, apoi li se dă din nou drumul pe străzi. „Câinii comunitari sunt prinşi, deparazitaţi şi castraţi, apoi ajung din nou în stradă, dacă nu îi adoptă nimeni. Legea nu prevede un termen strict în care pot fi ţinuţi în adăpost, dar când sunt aduşi alţii, trebuie să le dăm drumul, pentru că nu avem loc”, spune primarul municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob–Ridzi.

Pentru adăpostirea câinilor sunt cheltuite sume considerabile din bugetul local. Doar la Petroşani, în fiecare an, aproape 100.000 de lei pleacă de la bugetul local, pentru capturarea, deparazitarea, sterilizarea şi hrănirea maidanezilor. Pentru un singur câine, sumele cheltuite sunt cuprinse între 20 şi 100 de lei, în funcţie de tratamentul administrat, iar această operaţie se face de sute de ori. După ce li se dă drumul pe străzi, la adăpost se mai întorc doar cei agresivi sau cei care s-au obişnuit cu mâncarea şi oamenii de aici şi care revin benevol pentru o porţie de hrană.

Şi adopţia costă

O problemă care stă între un eventual stăpân şi un căţel din adăpost este şi preţul mare pe care cel care îşi ia angajamentul că are grijă de animal trebuie să-l achite la adopţie. O hotărâre a legislativului din Petroşani prevede achitarea unei sume de 200 de lei pentru adoptarea unui maidanez, o sumă mare pentru mulţi care şi-ar dori un căţel fără stăpân. Aşa se face că în 2009, nici măcar un patruped nu a fost revendicat.

Dana Istudor

Solicitarea de recuzare a judecătorului dosarului exploziilor de la EM Petrila, din 15 noiembrie 2008, când 13 mineri şi salvatori minieri au murit în două explozii de metan, iar alţi 15 au fost grav răniţi, a fost respinsă, astfel că procesul va fi tranşat de judecătorul Maria Jifcu, din cadrul Judecătoriei Petroşani.

Nouă tentativă de strămutare

Recuzarea preşedintelui şedinţei de judecată a venit din partea avocaţilor celor inculpaţi în dosar, după ce le-au fost respinse mai multe excepţii ridicate la termenele anterioare. Aceştia au apreciat că preşedintele de şedinţă are un interes de a da o anume soluţie în dosar, punctând însă asupra faptului că este exclus ca judecătoarul să aibă un interes material. La termenul de ieri, avocaţii a doi dintre cei trei inculpaţi au solicitat în scris un nou termen de amânare, după ce au depus o cerere de strămutare a procesului la Înalta Curte de Casaţie. Este a doua încercare de strămutare a procesului, după ce apărătorul fostului director al minei, Aurelian Necula, a încercat strămutarea, însă solicitarea i-a fost respinsă. Acum este rândul avocaţilor lui Gheorghe Roşu  şi Dan Ştefan Ungur de a cere strămutarea, iar cererea va fi analizată pe data de 8 aprilie a.c.

Încă două părţi civile incluse în proces

O noutate în acest dosar este şi includerea altor două părţi civile, respectiv fiicele a doi dintre ortacii care au pierit în explozii. „S-a depus la dosar cerere din partea lui Daniela Frăţilă fiica lui Frăţilă Daniel (n.r. decedat în exploziile din 15 noiembrie 2008), prin care se solicită includerea în cauză în nume propriu. Din verificarea actelor dosarului, rezultă că în aceeaşi situaţie se află Lavinia Oana Alecsa, care a împlinit 18 ani şi pentru a întregi cadrul procesual, instanţa a decis din oficiu introducerea în cauză în nume propriu, a celor două, care vor fi citate la următorul termen”, a precizat judecătorul de la Petroşani. Un nou termen de judecată a fost fixat în această cauză, pentru data de 13 aprilie 2010.

Dana Istudor

Municipiul Petroşani s-a înfrăţit cu o micuţă localitate suedeză, pe nume Smedjebacken. Numai că, la semnarea actelor oficiale de înfrăţire, edilul şef al municipiului Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi, şi ceilalţi oficiali locali prezenţi, au fost puşi într-o situaţie stânjenitoare de suedezi.

Oaspeţii veniţi din Peninsula Scandinavă au apreciat la justa lor valoare frumuseţile naturale din Valea Jiului şi nu au ezitat să spună acest lucru. „La noi, în Suedia, nu am văzut nicăieri atâta frumuseţe a naturii, grupată la un loc, ca aici, în Valea Jiului. Şi natura, şi oamenii de aici sunt extraordinari”, a spus Leif Nilsson, primarul din Smedjebacken. Dacă locuitorii Văii şi formele de relief i-au lăsat o impresie mai mult decât plăcută primarului suedez, nu acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu şoselele care străbat Valea Jiului. „Aici chiar aveţi o problemă. Nu vreau să comentez acest fapt, dar de câte ori voi ajunge în Valea Jiului, mă voi aştepta să mă lovesc cu capul de tavanul autoturismului. Mai multe nu vreau să spun”, a mai precizat primarul Nilsson.

Dana Istudor

Dezastrul din staţiunea montană Rânca, de la începutul anului, când şase cabane au fost mistuite de un incendiu, i-a determinat pe pompierii din Valea Jiului să desfăşoare o aplicaţie în Parâng, în urma căreia vor să-i instruiască pe cabanieri cum să prevină şi să intervină la un eventual incendiu.

Exerciţiul tactic al pompierilor din cadrul Detaşamentului Petroşani a avut loc ieri, în Staţiunea Parâng şi, potrivit scenariului, mai multe cabane sunt cuprinse de un incendiu puternic. Cel puţin 40 de oameni au fost angrenaţi în intervenţia de stingere a focului, care se extindea cu repeziciune de la o cabană la alta, iar pompierii erau obligaţi să se folosească de echipamente mobile de intervenţie, deoarece nu au putut ajunge în staţiune cu autospecialele cu apă şi spumă.

„Exerciţiul a fost unul complex, în zonă nu s-a mai făcut aşa ceva, din câte cunosc eu. Drumul de acces în staţiune nu ne-a permis să ajungem cu autospecialele şi am vrut să vedem care sunt alternativele. Avem echipamente mobile, cum ar fi motopompe uşor de transportat şi ne-am propus să-i angrenăm în această operaţiune şi pe cabanieri, salvamontişti, jandarmi montani, pe toţi cei care ar putea să intervină într-o situaţie de pericol. De asemenea, am vrut să identificăm toate punctele de unde ne-am putea aproviziona cu apă şi ce alte măsuri putem lua, pentru a lichida un incendiu”, a declarat, căpitanul Adrian Avram, comandantul Detaşamentului de Pompieri Petroşani.

Livia Botici

În data de 15 martie, Ziua Mondială a Consumatorului a fost sărbătorită de hunedoreni printr-o campanie de informare, desfăşurată într-unul dintre hypermarketurile din Deva, dar şi în mai multe şcoli din tot judeţul.

Banii noştri, drepturile noastre

Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului (CJPC) a desfăşurat în cursul zilei de ieri, campanii de informare a hunedorenilor cu privire la drepturile pe care le au, în raport cu serviciile pe care le primesc. Astfel, în cel mai mare hypermarket din Deva, comisarii CJPC au împărţit pliante informative clienţilor şi i-au pus la curent cu faptul că atunci când întâmpină dificultăţi, pot depune, către ei, sesizări referitoare la problemele existente. De asemenea, în majoritatea şcolilor din judeţul Hunedoara, reprezentanţi ai CJPC au venit în întâmpinarea elevilor, pentru a le explica modul în care se pot feri de eventualele neplăceri la cumpărături.

Băncile, cele mai reclamate

Potrivit declaraţiilor oficialilor CJPC, consumatorii se confruntă cu mai multe probleme pe piaţa serviciilor decât pe piaţa bunurilor. O explicaţie ar fi că aceste servicii implică nişte contracte şi relaţii client – furnizor mai complexe. În judeţul Hunedoara, cea mai problematică situaţie existentă este aceea în care consumatorul reclamă condiţiile unui produs bancar, după ce şi-a dat consimţământul prin semnătură. „Avem foarte multe situaţii de acest gen. Consumatorii vin la noi să reclame că, spre exemplu, le-a crescut rata la bancă, dar nu mai avem ce face. Cea mai mare vină o au ei, pentru că majoritatea clienţilor nu citesc condiţiile de acordare ale unui serviciu, contractele sunt doar semnate, fără a fi parcurse şi astfel, oamenii sunt induşi în eroare”, a declarat Romi Cărmăzan, directorul coordonator al Comisariatului Judeţean pentru protecţia Consumatorului.

Sorina Popa

Vineri, 12 martie, Compania Eurosport DHS din Deva a deschis cel mai mare magazin de articole sportive din municipiu, situat pe DN 7, în apropierea fabricii de biciclete.

Cu această ocazie, cel mai mare producător de biciclete din România a iniţiat mai multe promoţii, pe perioada 12 martie-10 aprilie, clienţii având posibilitatea de a-şi achiziţiona diferite produse la preţuri mai mici. Pe lângă biciclete, scutere, ATV-uri, cărucioare pentru copii, compania Eurosport DHS pune la dispoziţie în noua locaţie echipament sportiv ANTA, una dintre mărcile cele mai apreciate în China, cu peste 6.000 de magazine în această ţară. Şi la produsele ANTA există reduceri de 50 la sută în această perioadă. Producătorul de biciclete nu se va opri aici cu investiţiile, pregătind mai multe surprize pentru clienţii săi.

Funcţionează de patru ani la Deva

Eurosport DHS, cel mai mare producător de biciclete din România, produce biciclete din gama Mountain Bike, cu suspensie, BMX, Kids Bike, Trekking Bike, City Bike şi Road Bike, având o largă reţea de distribuţie. Grupul PROPHETE GMBH, numărul 2 în Germania în producţia de biciclete, a cumpărat 30 la sută din acţiunile companiei Eurosport DHS, contribuind cu capital şi în acelaşi timp cu experienţa dobândită timp de 100 de ani în Germania. În 2006, Eurosport DHS a inaugurat noua fabrică de producţie din Deva, o investiţie de peste şase milioane de euro şi cu un spaţiu de producţie de 17.000 metri pătraţi. Capacitatea de producţie a fabricii este de un milion de bucăţi/an.

Adriana Năstase

Înfiinţată în anul 2007, Eurostat Vest din Deva este o companie privată cu capital integral românesc, care prin casa de expediţii şi transporturi, oferă clienţilor soluţii complete în domeniul expediţiei şi transportului aerian, naval, maritim şi fluvial, transportului rutier intern şi extern, precum şi servicii de depozitare şi logistică.

Cu un personal atent selecţionat, politica firmei Eurostat Vest este aceea de a pune interesele clientului pe primul plan. Eurostat Vest este o societate licenţiată şi asigurată. Reprezentanţii acesteia au creat şi dezvoltat o reţea de clienţi, oferind soluţii de transport rapide şi eficiente.

„Serviciile noastre nu se reduc doar la efectuarea transportului bunurilor, ci ne ocupăm de toate aspectele asociate transportării eficiente a mărfurilor. Viziunea noastră este de a oferi servicii impecabile la preţuri competitive, programe de transport flexibile”, a spus Robert Spitzel, reprezentant Eurostat Vest.

Avantajele casei de expediţii

Avantajele unei case de expediţii sunt extrem de importante. Astfel, se reduce timpul şi efortul depus, căutând un mijloc potrivit pentru transportul mărfurilor, pentru ca ele să ajungă la timp la destinaţie, fără bătăi de cap şi fără a întocmi multe documente şi formulare. Apelând la o casă de expediţie, este sigur că veţi găsi mijlocul potrivit de transport. De asemenea, o casă de expediţie, cum este Eurostat Vest, are personal specializat, facilitând transportul mărfurilor în cele mai bune condiţii, operativitate şi siguranţă. Casa de expediţii este în măsură să stabilească rutele optime de îndrumare a transporturilor.

Nicolle Ebner

Milu Folescu (foto) a preluat frâiele administrării comunei Vaţa de Jos la jumătatea anului 2004. De atunci, s-au realizat multe investiţii, dar cele mai notabile sunt cele de anul trecut, primarul valorificând din plin oportunitatea atragerii de fonduri externe pentru modernizarea majorităţii satelor din comună.

„Precum casa, aşa şi stăpânul”

Orice bun gospodar ştie că, „precum casa, aşa şi stăpânul”. Astfel, primarul a reparat clădirea instituţiei, a Şcolii Generale din Vaţa de Jos şi a unităţilor de învăţământ din Ociu, Târnava de Criş şi Birtin. Nu a uitat nici de „casele de petreceri” ale locuitorilor, aşa că s-a făcut luntre şi punte, ca să finalizeze şi lucrările la Căminul Cultural din Vaţa de Jos, la această oră fiind în desfăşurare repararea căminelor culturale din Birtin, Prihodişte, Căzăneşti, Ciungani şi Prăvăleni. Cât despre „casele destinate spiritului”, s-a finalizat pictura pe bisericile ortodoxe române din Prăvăleni şi Birtin şi, în paralel, s-a terminat şi documentaţia privind desprăfuirea şi reabilitarea picturii din Biserica Ortodoxă Română din Ociu. Nu au fost neglijate nici lăcaşurile de rugăciune din alte sate, aşa că se continuă lucrările de construcţie la bisericile din Târnava de Criş şi Basarabasa şi reparaţiile la bisericile din Vaţa de Jos şi Căzăneşti.

„În 2010, se va ajunge cu situaţia plăţilor la zi”

În domeniul învăţământului, este asigurat transportul gratuit al elevilor, fiecare copil primeşte cadou de sărbători, iar biblioteca are un număr de aproximativ 200 de cititori permanenţi. Mai greu cu achitarea burselor şcolare, domeniu în care primăria a acumulat restanţe, dar nu pentru mult timp. „În anul 2009, o mare problemă a fost colectarea taxelor şi impozitelor locale, dar şi vânzarea masei lemnoase din pădurea primăriei, fapt ce a dus la decalaje mari în ceea ce priveşte plăţile. În cursul anului 2010, se va ajunge cu situaţia plăţilor la zi”, se angajează primarul Milu Folescu, menţionând că, din cauza banilor tot mai puţini, se fac eforturi mari pentru menţinerea echipei de fotbal „Ponorul” Vaţa în campionatul judeţean.

Proiect de şase milioane de euro, împreună cu Primăria Tomeşti

De remarcat că edilul şef al comunei a pus un accent deosebit pe dezvoltarea infrastructurii, unde se şi văd rezultatele. Astfel, în ultimii ani, Centrul civic al localităţii reşedinţă de comună arată ca unul similar din Europa, cu lămpi cu consum redus şi sistem de aprindere şi stingere automată, alei pietonale, fântână arteziană şi un platou pentru spectacole în aer liber. Prin intermediul unui Program SAPARD, s-au asfaltat drumurile comunale care străbat satele Ociu, Birtin, Tătărăştii de Criş, Prihodişte, Basarabasa şi Brotuna, s-a finalizat modernizarea iluminatului public şi au început lucrările de electrificare a satului Căzăneşti. „De asemenea, am finalizat prima etapă a lucrării de alimentare cu apă din sursa Peştera Prihodişte şi s-au făcut ridicările topografice pentru etapa a doua, de final al proiectului. Continuăm lucrările de alimentare cu apă a satelor Brotuna şi Târnava de Criş pe Măsura 3.2.2., din fonduri europene, în parteneriat cu Primăria Tomeşti, proiectul având o valoare de şase milioane de euro. În satul Ocişor, am introdus deja tuburile pentru alimentarea cu apă, am achiziţionat tubulatura pentru reţeaua de apă din Birtin, iar în satul Prăvăleni, lucrările la introducerea reţelei de apă sunt aproape de final”, spune primarul.

După calamităţile produse în 2005, administraţia locală a reuşit să repună în circulaţie podul rupt de Valea Văţişoara în satul Căzăneşti şi să achiziţioneze o serie de materiale necesare regularizării mai multor văi de pe raza comunei.

Sorina Popa

Primarul comunei Ilia, Marius Omotă (foto), susţine că va achita datoria de 40.000 de lei, pe care instituţia condusă de el o are faţă de Asociaţia „Salvital”, care coordonează SMURD-ul din judeţ. Asta, în condiţiile în care Primăria Ilia suportă din bugetul local salariile a trei paramedici, ceea ce înseamnă 80.000 de lei pe an,
asigură echipamentul necesar celor de la SMURD Ilia şi plăteşte o taxă de 4.000 de lei, cotizaţia anuală pentru acest serviciu. SMURD Ilia asigură servicii pentru o zonă mai mare, care cuprinde comunele Ilia, Brănişca, Zam, Vorţa, Gurasada, Burjuc, Lăpugiu de Jos, Dobra, Veţel şi Bătrâna, în total, fiind deserviţi peste 20.000 de locuitori.

Suportă cele mai mari cheltuieli
„Primăria noastră asigură salariile a trei dintre cei opt paramedici, echipamentele necesare, dar achităm şi 4.000 de lei, cotizaţia la SMURD Hunedoara. Pe lângă SMURD, în comună mai funcţionează Ambulanţa, pentru care plătim peste 120.000 de lei pe an, chiria, curentul electric şi încălzirea. De asemenea, mai avem în comună şi Secţia de Urgenţe, căreia i-am dat să folosească, gratuit, sediul şi am efectuat şi reparaţii la clădirea respectivă. Salariul unui paramedic se ridică la 2.000 de lei pe lună, aşa că nu  e vorba de cheltuieli mici, în condiţiile în care celelalte primării, care sunt deservite de serviciul din Ilia, plătesc doar jumătate din leafa unui paramedic. Însă, am înţeles că este important să sprijinim funcţionarea SMURD-ului, de aceea, facem toate eforturile ca să ne achităm de obligaţiile care ni le-am asumat. Deşi aş vrea să pot ajuta mai mult acest serviciu, nu pot, deoarece de la Consiliul Judeţean nu am primit nici un leu”, a declarat Marius Omotă, primarul comunei Ilia.

70 de intervenţii în acest an
Primăria Ilia a achiziţionat o clădire unde se va muta Urgenţa şi Ambulanţa din comună. „Am achiziţionat imobilul cu suma de 300. 000 de lei, din care am plătit 100.000 de lei, iar anul acesta achităm diferenţa. A trebuit să facem acest efort, deoarece spaţiul unde funcţiona Ambulanţa va fi ocupat de medicii de familie”, a adăugat primarul comunei Ilia.
De la începutul anului şi până în prezent, SMURD Ilia a avut 70 de intervenţii, iar în 2009, numărul acestora s-a ridicat la 360.