Nicolle Ebner

Milu Folescu (foto) a preluat frâiele administrării comunei Vaţa de Jos la jumătatea anului 2004. De atunci, s-au realizat multe investiţii, dar cele mai notabile sunt cele de anul trecut, primarul valorificând din plin oportunitatea atragerii de fonduri externe pentru modernizarea majorităţii satelor din comună.

„Precum casa, aşa şi stăpânul”

Orice bun gospodar ştie că, „precum casa, aşa şi stăpânul”. Astfel, primarul a reparat clădirea instituţiei, a Şcolii Generale din Vaţa de Jos şi a unităţilor de învăţământ din Ociu, Târnava de Criş şi Birtin. Nu a uitat nici de „casele de petreceri” ale locuitorilor, aşa că s-a făcut luntre şi punte, ca să finalizeze şi lucrările la Căminul Cultural din Vaţa de Jos, la această oră fiind în desfăşurare repararea căminelor culturale din Birtin, Prihodişte, Căzăneşti, Ciungani şi Prăvăleni. Cât despre „casele destinate spiritului”, s-a finalizat pictura pe bisericile ortodoxe române din Prăvăleni şi Birtin şi, în paralel, s-a terminat şi documentaţia privind desprăfuirea şi reabilitarea picturii din Biserica Ortodoxă Română din Ociu. Nu au fost neglijate nici lăcaşurile de rugăciune din alte sate, aşa că se continuă lucrările de construcţie la bisericile din Târnava de Criş şi Basarabasa şi reparaţiile la bisericile din Vaţa de Jos şi Căzăneşti.

„În 2010, se va ajunge cu situaţia plăţilor la zi”

În domeniul învăţământului, este asigurat transportul gratuit al elevilor, fiecare copil primeşte cadou de sărbători, iar biblioteca are un număr de aproximativ 200 de cititori permanenţi. Mai greu cu achitarea burselor şcolare, domeniu în care primăria a acumulat restanţe, dar nu pentru mult timp. „În anul 2009, o mare problemă a fost colectarea taxelor şi impozitelor locale, dar şi vânzarea masei lemnoase din pădurea primăriei, fapt ce a dus la decalaje mari în ceea ce priveşte plăţile. În cursul anului 2010, se va ajunge cu situaţia plăţilor la zi”, se angajează primarul Milu Folescu, menţionând că, din cauza banilor tot mai puţini, se fac eforturi mari pentru menţinerea echipei de fotbal „Ponorul” Vaţa în campionatul judeţean.

Proiect de şase milioane de euro, împreună cu Primăria Tomeşti

De remarcat că edilul şef al comunei a pus un accent deosebit pe dezvoltarea infrastructurii, unde se şi văd rezultatele. Astfel, în ultimii ani, Centrul civic al localităţii reşedinţă de comună arată ca unul similar din Europa, cu lămpi cu consum redus şi sistem de aprindere şi stingere automată, alei pietonale, fântână arteziană şi un platou pentru spectacole în aer liber. Prin intermediul unui Program SAPARD, s-au asfaltat drumurile comunale care străbat satele Ociu, Birtin, Tătărăştii de Criş, Prihodişte, Basarabasa şi Brotuna, s-a finalizat modernizarea iluminatului public şi au început lucrările de electrificare a satului Căzăneşti. „De asemenea, am finalizat prima etapă a lucrării de alimentare cu apă din sursa Peştera Prihodişte şi s-au făcut ridicările topografice pentru etapa a doua, de final al proiectului. Continuăm lucrările de alimentare cu apă a satelor Brotuna şi Târnava de Criş pe Măsura 3.2.2., din fonduri europene, în parteneriat cu Primăria Tomeşti, proiectul având o valoare de şase milioane de euro. În satul Ocişor, am introdus deja tuburile pentru alimentarea cu apă, am achiziţionat tubulatura pentru reţeaua de apă din Birtin, iar în satul Prăvăleni, lucrările la introducerea reţelei de apă sunt aproape de final”, spune primarul.

După calamităţile produse în 2005, administraţia locală a reuşit să repună în circulaţie podul rupt de Valea Văţişoara în satul Căzăneşti şi să achiziţioneze o serie de materiale necesare regularizării mai multor văi de pe raza comunei.

Sorina Popa

Primarul comunei Ilia, Marius Omotă (foto), susţine că va achita datoria de 40.000 de lei, pe care instituţia condusă de el o are faţă de Asociaţia „Salvital”, care coordonează SMURD-ul din judeţ. Asta, în condiţiile în care Primăria Ilia suportă din bugetul local salariile a trei paramedici, ceea ce înseamnă 80.000 de lei pe an,
asigură echipamentul necesar celor de la SMURD Ilia şi plăteşte o taxă de 4.000 de lei, cotizaţia anuală pentru acest serviciu. SMURD Ilia asigură servicii pentru o zonă mai mare, care cuprinde comunele Ilia, Brănişca, Zam, Vorţa, Gurasada, Burjuc, Lăpugiu de Jos, Dobra, Veţel şi Bătrâna, în total, fiind deserviţi peste 20.000 de locuitori.

Suportă cele mai mari cheltuieli
„Primăria noastră asigură salariile a trei dintre cei opt paramedici, echipamentele necesare, dar achităm şi 4.000 de lei, cotizaţia la SMURD Hunedoara. Pe lângă SMURD, în comună mai funcţionează Ambulanţa, pentru care plătim peste 120.000 de lei pe an, chiria, curentul electric şi încălzirea. De asemenea, mai avem în comună şi Secţia de Urgenţe, căreia i-am dat să folosească, gratuit, sediul şi am efectuat şi reparaţii la clădirea respectivă. Salariul unui paramedic se ridică la 2.000 de lei pe lună, aşa că nu  e vorba de cheltuieli mici, în condiţiile în care celelalte primării, care sunt deservite de serviciul din Ilia, plătesc doar jumătate din leafa unui paramedic. Însă, am înţeles că este important să sprijinim funcţionarea SMURD-ului, de aceea, facem toate eforturile ca să ne achităm de obligaţiile care ni le-am asumat. Deşi aş vrea să pot ajuta mai mult acest serviciu, nu pot, deoarece de la Consiliul Judeţean nu am primit nici un leu”, a declarat Marius Omotă, primarul comunei Ilia.

70 de intervenţii în acest an
Primăria Ilia a achiziţionat o clădire unde se va muta Urgenţa şi Ambulanţa din comună. „Am achiziţionat imobilul cu suma de 300. 000 de lei, din care am plătit 100.000 de lei, iar anul acesta achităm diferenţa. A trebuit să facem acest efort, deoarece spaţiul unde funcţiona Ambulanţa va fi ocupat de medicii de familie”, a adăugat primarul comunei Ilia.
De la începutul anului şi până în prezent, SMURD Ilia a avut 70 de intervenţii, iar în 2009, numărul acestora s-a ridicat la 360.

Nicolle Ebner

Consiliul Local Haţeg nu şi-a dat acordul pentru comasarea şcolilor din oraş, aleşii locali nefiind de acord cu restructurarea impusă de Inspectoratul Şcolar Judeţean (IŞJ) Hunedoara, atâta timp cât administraţia locală suportă toate cheltuielile aferente întreţinerii şi funcţionării unităţilor.

„Ai elevi proşti, ai conducători proşti”
„Nu ne-am dat acordul pentru comasare. Vor să adune 2.700 de elevi sub unica umbrelă a Colegiului Naţional „I.C. Brătianu”, din Haţeg. Dispare concurenţa dintre şcoli, dacă sunt toate în aceeaşi unitate. Ba mai mult, considerăm că nu este corect ca noi, care plătim şi salariile, şi întreţinerea clădirilor, să fim doar consultaţi cu privire la restructurarea învăţământului din comunitatea noastră. Noi susţinem învăţământul din toate punctele de vedere, nu inspectoratul, şi ne pasă de calitatea învăţământului, pentru că de ea depinde viitorul comunităţii. Ai elevi proşti, ai conducători proşti. Şcolile din Haţeg funcţionează din 1968 şi funcţionează bine, numai că noi, românii, suntem învăţaţi să stricăm tot ce merge bine”, este de părere primarul oraşului Haţeg, Nicolae Timiş (foto). Acesta este de părere că restructurarea sistemului de învăţământ trebuia efectuată de jos în sus, iar planificarea decisă de IŞJ Hunedoara este „pompieristică” şi nu reprezintă altceva, decât „o manevră politică, prin care se vrea distrugerea învăţământului haţegan”.
„Cu certitudine este o manevră politică, pentru că altfel nu ar avea de ce să distrugă învăţământul haţegan. La Haţeg, sunt desfiinţate şcoli cu peste 500 de elevi, ca să facă un mastodont de 2.700 de elevi, şi la comune rămân unităţi cu 200 de elevi. Păi, dacă e reorganizare pe verticală, atunci să fie pentru toată lumea. Aşa că, le transmit celor de la putere, jos mâinile de pe învăţământul haţegan!”, mai spune primarul Nicolae Timiş, revoltat că guvernanţii ignoră cu bună ştiinţă deciziile consiliului local, forul ales de locuitori să conducă destinele comunităţii.
Edilul şef al oraşului Haţeg afirmă că, pentru o informare corectă, va trimite un memoriu Ministerului Educaţiei, la care va anexa şi argumentele reale, care nu justifică măsura de comasare a şcolilor din oraş. Nu de alta, dar, vorba primarului, „una se vede de la Deva sau de la Bucureşti, şi alta este realitatea în teritoriu”.

Nicolle Ebner

Nici un elev din judeţul Hunedoara nu a fost eliminat după susţinerea primei probe a Bacalaureatului din acest an, la Limba şi literatura română (oral), majoritatea obţinând cel mai înalt calificativ, cel de “experimentat”.

„Experimentat”, peste 60 la sută

Potrivit inspectorului general adjunct Ioan Jurchelea de la IŞJ Hunedoara, de la această probă au lipsit 94 de elevi de clasele terminale de liceu, astfel că, din cei 5.419 de înscrişi, au putut fi evaluaţi numai 5.325, respectiv 98,27 la sută. După trei zile de examinare, 3.236 (60,77 la sută) de elevi au obţinut calificativul cel mai bun, respectiv „experimentat”, 1.539 (28,90 la sută) au fost declaraţi „avansaţi”, şi doar 550 (10,33 la sută) au fost consideraţi de nivel mediu. Conducerea IŞJ Hunedoara se declară mulţumită şi consideră că rezultatul evaluării nivelelor de competenţă ale elevilor de clasa a XII-a este unul real. Ieri, s-a finalizat şi proba la limba şi literatura maternă la Colegiul Naţional „Decebal” din Deva, unde toţi cei 17 elevi înscrişi la Limba germană au obţinut calificativul maxim, „experimentat”. Astăzi, se vor cunoaşte şi rezultatele celor 40 de elevi de la Grupul Şcolar „Teglas Gabor”, care dau proba la Limba maghiară.

Nicolle Ebner

După patru ani de luptă prin instanţe, administraţia comunei Sălaşu de Sus poate răsufla uşurată. Şcoala din Sălaşu de Jos a revenit comunităţii, care a construit-o cu trudă şi sacrificii, pentru ca fiii comunei să aibă parte de carte şi să ajungă „oameni mari”.

Sentinţă definitivă şi irevocabilă

În urma sentinţei definitive şi irevocabile date de Curtea de Apel Alba, Şcoala generală din localitatea Sălaşu de Jos a rămas pentru totdeauna în proprietatea comunităţii. Mai mult decât atât, a rămas la bugetul de stat peste un miliard de lei vechi, bani care erau cât p’aci să intre în buzunarul aşa-zisului proprietar, care şi-a revendicat imobilul. În 2004, o familie din Haţeg, doar pe baza unui act de moştenitor, solicită IŞJ Hunedoara clădirea în care funcţionează şcoala comunală, deşi cererea de retrocedare trebuia depusă la Primăria Sălaşu de Sus. Abia în 2006, când IŞJ trimite decizia de retrocedare, află şi primăria de „tunul imobiliar”, lucrat pe la spate de către moştenitor şi reprezentanţi ai inspectoratului. Amestecându-se în treburile administraţiei publice fără nici un drept, şeful Inspectoratului şcolar la acea vreme, cere primăriei să restituie, pe lângă şcoală, şi un teren de 2.624 mp. Mai apoi, primarul se trezeşte, cu un miliard de lei în contul primăriei, bani cu destinaţia precisă de a cumpăra şcoala de la familia moştenitoare, în condiţiile în care imobilul era în litigiu. Sorin Marica (foto) nu a acceptat „mita” de un miliard de lei vechi, preferând să lupte până în pânzele albe, pentru ca şcoala cumpărată de iobagii satului să rămână a comunităţii, aşa cum au vrut înaintaşii. „Dacă moştenitorul a văzut că nu-i dau banii, adică nu vreau să cumpăr şcoala, a pus sechestru pe imobil, ca elevii să nu mai intre în clase. Meritul este al administraţiei locale, care nu s-a împăcat cu gândul că şcoala construită de bunicii şi străbunicii noştri poate încăpea pe mâinile unui proprietar născut peste noapte”, afirmă primarul Sorin Marica, mulţumit că justiţia a făcut dreptate comunităţii.

Urmează investiţii în modernizare

Acum, edilul poate face investiţii în şcoala comunală. „Din cauza proceselor, nu am putut face nimic, pentru că riscam să rămân cu banii daţi de la bugetul local. Anul acesta, având în vedere că bugetul nostru este mic, voi face igienizarea şi voi pune la punct grupurile sanitare. Împreună cu aleşii locali şi funcţionarii din primărie vom analiza şi posibilitatea modernizării şcolii, prin intermediul unor programe cu finanţare externă sau de la bugetul de stat, astfel încât, copiilor noştri să le fie drag să vină la şcoală. Nu este exclus să prindem, în viitor, şi transformarea unor clase din şcoală, în grădiniţă pentru copii. Dar, asta depinde şi de cât de dornici vor fi locuitorii să crească natalitatea în comună”, mai spune primarul Sorin Marica.

Comunitatea din Sălaşu de Jos păstrează încă, cu sfinţenie, toate documentele care atestă faptul că, în 1927, cu mari sacrificii, foştii iobagi din sat au cumpărat, cu 115.000 lei, clădirea şcolii şi terenul din jur, numai ca să aibă unde învăţa copiii lor. Aceste documente au salvat şcoala din comună.

Nicolle Ebner

Internetul a devenit unul din instrumentele favorite de socializare între persoane din cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Tot internetul stă şi la baza celor mai multe căsătorii mixte încheiate în judeţul Hunedoara, însurăţeii declarând că s-au cunoscut „pe internet”. Aşa se face că fete din zonele ceva mai defavorizate – Hunedoara şi Valea Jiului – au ajuns să se mărite cu nigerieni, marocani, libanezi, iranieni, albanezi, tunisieni sau turci.

Pentru un pumn de euroi

În evidenţele Biroului pentru Imigrări al judeţului Hunedoara figurează un număr de 82 de perechi de însurăţei care, în 2009, au trecut cu bine testele comisarilor care verifică dacă nu cumva, la mijloc, e vorba de căsătorii din interes. În cele 82 de cazuri, străinii au primit, în final, Cartea de Rezidenţă pentru membri de familie, act de identitate care le dă dreptul să se angajeze la orice firmă fără a mai avea nevoie de autorizaţie de muncă. Comisarul şef Nicolae Calbor, şeful Biroului pentru Imigrări al judeţului Hunedoara, spune că, în general, astfel de căsătorii se fac doar pentru obţinerea documentului de identitate, care-i permite deţinătorului să circule liber prin Europa, România fiind membră a UE. Hunedorencele, provenind din familii sărace – majoritatea de etnie romă – se mărită de convenienţă în schimbul a 1.000-1.500 de euro, oferindu-le în schimb posibilitatea străinilor să plece, mai apoi, definitv, în ţările dezvoltate. „Pe cei 82 nu i-am „dovedit” că ar fi făcut căsătorii de convenienţă. Până acum, se pare că familiile închegate sunt reale”, a declarat Nicolae Calbor, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN. Anul trecut, au fost „dovedite” opt căsătorii din interes. Patru cu bărbaţi din Turcia, trei cu parteneri din Albania şi una cu un pakistanez.

Şederi ilegale, bine „camuflate”

Tot anul trecut, au fost descoperite aproape 50 de cazuri de şedere ilegală. „Cel mai greu de depistat sunt moldovenii, pentru că vorbesc foarte bine româneşte”, afirmă comisarul Cornel Colibă, spaima pretendenţilor la mâna tinerelor hunedorence, cel care-i miroase din prima pe „mirii din interes”, dar şi pe imigranţii clandestini. „Recent, am depistat, în Valea Jiului, o moldoveancă, iubita unui om de afaceri străin, care stătea la noi de trei ani şi jumătate. Era foarte bine „camuflată”. Avea casă, avea bani, vorbea româneşte. În cele din urmă, am depistat-o. A primit amenda cea mai aspră şi nu mai are voie să intre în România timp de cinci ani”, povesteşte comisarul Cornel Colibă.

Cetăţenii străini aflaţi în evidenţele Biroului pentru Imigrări al judeţului Hunedoara provin din Moldova (cei mai mulţi), Albania, Turcia, Tunisia, Egipt, Iran, Maroc, Liban sau Nigeria.

Dana Istudor

Deoarece primarul din Lupeni nu şi-a achitat o datorie de peste 300.000 de lei către SMURD, preşedintele Salvital i-a dus un cadou ieşit din comun. Mai exact, un lubrifiant sexual, pentru ca „primarul să poată”, spune preşedintele Salvital Hunedoara, Petru Mărginean. Cadoul i-a fost oferit edilului Resmeriţă în cadrul unei conferinţe de presă, susţinută de Mărginean, ieri, la Petroşani.

Doar pentru urgenţe

„Nu vrea să plătească nici un leu şi tocmai de aceea, i-am adus un mic cadou, pentru situaţiile mai dificile cu care se confruntă primarul din Lupeni”, a declarat Petru Mărginean. Primăria Lupeni are către SMURD Hunedoara o creanţă care se ridică la peste trei miliarde de lei vechi. Astfel, Salvital a decis să retragă echipajul de paramedici şi autospeciala de intervenţie care asigurau permanenţa în Staţiunea Straja, care aparţine de Lupeni. „Autospeciala, care până acum stătea în Straja va merge doar la cazurile urgente. Nu cred că este normal ca o localitate din Valea Jiului să nu plătească din 2007. De fapt, să nu se achite de nişte angajamente pe care le-a semnat de bună voie. Noi am demarat şi un proces şi vom avea câştig de cauză, iar până la urmă, vom recupera şi aceşti bani”, a adăugat Petru Mărginean. Primarul Cornel Resmeriţă spune că va plăti din datoriile către SMURD după aprobarea bugetului, dar nu şi penalităţile aplicate pe datorie.

Municipalitatea Petroşani a repartizat ieri, toate cele 118 locuinţe sociale construite în localitate. Blocul nu rezolvă toate solicitările, pe masa edililor fiind alte câteva sute de cereri pentru locuinţe sociale.
Cele 113 garsoniere şi cinci apartamente au fost repartizate în baza unor criterii stabilite de către Consiliul Local Petroşani, iar ieri, oamenii s-au putut muta în casă nouă. Chiria lunară se ridică la câteva zeci de lei, deoarece „sunt familii sărace, aflate în asistenţă socială”, spune edilul din Petroşani, Tiberiu Iacob Ridzi. Imobilul dat în folosinţă este o fostă garnizoană de jandarmi, iar reabilitarea şi compartimentarea ei a costat bugetul local peste un milion de euro. Nu toate familiile au fost însă mulţumite de locuinţa primită, iar o parte chiar a refuzat-o, pe motiv că este „prea mică”. (D. Istudor)

Nicoleta Popa

Situaţia reorganizării unităţilor şcolare din judeţul Hunedoara devine din ce în ce mai complicată. Tot mai mulţi elevi şi părinţi se declară nemulţumiţi de faptul că, de la 1 septembrie, trebuie să se mute în alte şcoli.
Protestele împotriva comasării au început încă de săptămâna trecută. Cei mai nemulţumiţi de această situaţie sunt elevii şi părinţii de la Şcoala nr. 11 din Hunedoara. Potrivit noilor reglementări, copiii şi dascălii de la această unitate şcolară trebuie, de la 1 septembrie, să se mute la Şcoala nr. 2. Aceştia spun că nu vor să înveţe în altă parte, deoarece şcoala lor este mai mare. O altă unitate, aceeaşi problemă. Nici elevii de la Şcoala nr. 10 din Hunedoara nu văd cu ochi buni faptul că trebuie să se mute la Şcoala nr. 9. Aici, părinţii spun că nu doresc ca aceasta să se închidă, deoarece cartierul ar rămâne fără unitate şcolară. În municipiul Deva, lupta se dă între Liceul Teoretic „Traian“ şi Liceul Pedagogic „Sabin Drăgoi”. Elevii de la Liceul Traian afirmă că nu doresc să se mute, deoarece astfel s-ar pierde prestigiul şcolii.
Se tem că îşi pierd posturile
Inspectorul şcolar general Alexandru Lăutaru spune că în spatele acestor proteste se află cadre didactice. „Se amestecă politicul, ceea ce creează probleme. În urma discuţiilor pe care le-am avut atât cu primarii, cât şi cu directorii şcolilor din judeţ, nu au fost probleme. Acum încearcă să fabrice tot felul de motive, ca să nu se respecte măsurile pe care le-am luat de comun acord. Sunt convins că în spatele tuturor protestelor care au avut loc săptămâna trecută se află cadre didactice. Unii sunt nemulţumiţi de renormare, alţii se tem că-şi pierd postul de director. Săptămâna aceasta, vor avea loc şedinţe ale Consiliilor Locale şi vom vedea ce se hotărăşte. Însă, atrag atenţia primarilor care nu sunt de acord cu aceste măsuri luate în temeiul legii, că vor fi responsabili de plata dascălilor, în situaţia în care banii nu le vor ajunge. Spre exemplu, la Petroşani, nu sunt probleme”, a declarat şeful Inspectoratului Şcolar al judeţului Hunedoara.

Nicolle Ebner

Astăzi, primarul comunei Bucureşci, Mircea Ghilean (foto), află sentinţa instanţei cu privire la soarta consiliului local din comună, dizolvat în luna noiembrie a anului trecut. Edilul şef speră ca măcar din 1 februarie să poată lucra la capacitate maximă, astfel încât să-şi ducă la bun sfârşit toate proiectele pentru modernizarea comunei.

Dizolvat din luna noiembrie
„Nu am consiliu local din luna noiembrie, pentru că, atât de interesaţi au fost de proiectele propuse de mine pentru lucrări în comună, încât nu au adoptat în trei şedinţe ordinare consecutive nici o hotărâre. Conform legii, în astfel de situaţii, consiliul local se dizolvă. Ei au crezut că-mi fac mie rău şi că voi muri fără ajutorul consilierilor, însă şi-au tăiat singuri craca de sub picioare. Sper ca de la 1 februarie să avem şi noi un consiliu care să tragă la aceeaşi căruţă cu mine, pentru comunitate. Astăzi, Instanţa de Contencios Administrativ dă verdictul cu privire la continuarea activităţii fostului consiliu sau decide, conform legii, dizolvarea lui şi declanşarea alegerilor anticipate în comuna Bucureşci, pentru alegerea altor 11 consilieri locali”, a declarat primarul Mircea Ghilean, pentru MESAGERUL HUNEDOREAN.

Proiecte pentru 2010
Edilul şef al comunei Bucureşci îşi pune mari speranţe în viitorul consiliu local. „Sper ca împreună cu viitorii aleşi locali să continui proiectele începute pe raza comunei, în special în infrastructură. Mă refer aici la modernizarea DC 18 şi 19 E-Curechiu-Valea Carelor, la drumurile vecinale judeţene din cătunele Fodori şi Cosmeşti, lucrări începute cu ani în urmă, dar şi anul trecut. Tot la capitolul drumuri, voi face lobby la Consiliul Judeţean Hunedoara, ca să obţin finanţare pentru modernizarea DJ, care face legătura cu Geoagiu şi mi-am propus să dau utilitate drumului de căruţe care leagă Bucureşci de Băiţa, într-unul de circulaţie rutieră. Tronsonul de patru km poate constitui o nouă deschidere între Brad-Deva-Bucureşci”, îşi enumeră edilul şef al comunei priorităţile pe acest an. Iar proiectele nu se opresc aici. Tot în 2010, primarul vrea să înceapă modernizarea Căminului Cultural din satul Şesuri, devenit impropriu pentru organizarea de activităţi, să finalizeze lucrările la anexele căminului cultural din centrul de comună şi să continue lucrările de regularizare a Văii Curechiu-Bucureşci.
Şi dacă mai obţine şi finanţarea pentru proiectul depus pe Măsura 3.2.2 de alimentare cu apă şi reţea de canalizare în satele Curechiu, Şesuri şi cel reşedinţă de comună, atunci primarul Mircea Ghilean poate spune că a început anul 2010 sub auspicii bune.