Viorel Sălan: „Dacă analiza sângelui nu confirmă testul antidrog, omul se alege cu dosar penal degeaba”

În timp ce în alte țări, dependența de droguri este tratată ca o tulburare de sănătate mintală, în România, pers­oanele care consumă droguri sunt considerate „infractori”. Pentru a obţine mai multe informaţii ne-am adresat deputatului PSD Viorel Sălan, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi membru al Comisiei permanente co­mune a Camerei Deputaţilor şi Se­natului în domeniul securităţii na­ţionale.

Poliana Mardari – Există multe discuţii şi controverse în legătură cu testarea antidrog a şoferilor aflaţi în trafic. Ce părere aveţi despre această problemă?
Viorel Sălan – Într-adevăr am constatat şi eu acest lucru. În cadrul dialogului direct cu cetăţenii, pe care îl port permanent, mi-au fost aduse la cunoştinţă mai multe situaţii care pun semne de întrebare în ceea ce priveşte eficacitatea testării antidrog a şoferilor aflaţi în trafic. Realitatea nu arată deloc îmbucurător. Sunt depistaţi pe străzile din România tot mai mulţi conducători auto care sunt sub influenţa stupefian­telor/drogurilor de risc sau chiar de mare risc, a celor de recreere sau a unora sintetice. Din această cauză este important ca modalităţile de verificare şi procedurile de confirmare a rezul­tatelor testării antidorg să fie foarte riguroase.

P. M. – Ce anume nu vi se pare în regulă în acest moment?
V. S – Trei aspecte mi-au reţinut atenţia. În primul rând, nu este stabilit legal un prag de intoxicare la depăşirea căruia fapta să poată fi considerată infrac­ţi­une. În prezent, în textul Legii nr. 143/2000 privind prevenirea și com­baterea traficului și consumului ilicit de droguri nu există nici o referire concretă la nivelul concentraţiei ce poate fi atins fără să existe repercusiuni legale. De aceea, consumul de droguri la volan este considerat infracţiune pentru ori­ce cantitate de drog consumată. În al doilea rând, se ajunge din cauza acestei lacune juridice ca dosarul penal să se deschidă la orice urmă oricât de mică de substanţă interzisă depistată în organismul conducătorului auto de aparatul de testare. Deschiderea unui dosar penal pentru pentru consum de droguri la volan se efectuează în mo­mentul depistării şoferului respectiv în trafic, pe bază de proces verbal cu ri­dicarea permisului de conducere, fără drept de a mai conduce. Ulterior, do­sarul este înregistrat la brigada rutieră şi este trimis la Parchetul competent. Dacă analiza sângelui nu confirmă testul antidrog, omul se alege cu dosar penal degeaba. Şi, în al treilea rând, oamenii mi-au povestit că nu există o bună comunicare instituţională. Astfel că, după ce unii dintre ei au demonstrat legal că nu aveau droguri în sânge, au rămas mult timp în evidenţele poliţiei rutiere cu dosar penal şi deci cu per­misul de conducere suspendat fără să fi fost de fapt vinovați.

P. M. – Cum depistează poliţiştii pe şoferii care au consumat droguri?
V. S. -Cunosc faptul că din 2019, Poliţia Română a fost dotată cu aparate germane Dräger DrugTest 5000 și AquilaScan. Cu ajutorul lor, agenţii de circulaţie pot depista prezenţa în or­ga­nism a mai multor tipuri de substanţe interzise. Aparatul DrugTest Dräger 5000 poate să indice prezenţa în corp a mai multor tipuri de substanţe interzise. Este vorba de amfetamină, benzo­dia­zepină, Delta-9-tetrahidrocanabinol (THC), cocaină, metamfetamină, opia­cee, metadonă, ketamină. Am văzut că aparatele de acest tip au fost aprobate şi de guvernul canadian, iar acolo marja de eroare identificată este în jur de 4 la sută.

P.M. – Dar dacă au apărut atât de multe discuţii în România pe această temă, ce ar trebui făcut?
V. S. – Poate că este momentul ne­cesar şi pentru o actualizare a normelor legale inclusiv stabilirea, ca şi în cazul consumului de alcool, a unui prag maxim de substanţă psihoactivă de­pis­tată în organism dincolo de care se poate aplica sancţiunea penală legală ca să fie evitată apariţia unor abuzuri. De exemplu, conform Centrului Euro­pean de Monitorizare a Drogurilor și De­pendenței de Droguri, în Belgia, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, concentrația admisă este de 1 nanogram/ml, în timp ce în țări precum Cehia și Marea Britanie, limita permisă crește la 2 nanograme/ml. Sau s-ar putea adopta modelul german. Începând cu 2019, în Germania, şoferii care sunt depistaţi pentru prima dată conducând sub influenţa canabisului nu mai sunt pe­depsiţi prin reținerea permisului de conducere, ci sunt supuşi unei evaluări medicale în urma căreia se poate constata dacă erau sau nu apţi pentru a conduce. Dar ca să nu greşim avem nevoie de informaţii corecte, oficiale. Este şi motivul pentru care am solicitat lămuriri ministrului Afacerilor Interne. În funcţie de răspunsul primit vom vedea care sunt următorii paşi de urmat.