Ziua Minerului, marcată în Valea Jiului

Ziua Minerului a fost marcată joi în Petroşani, Lupeni, Petrila, manifestările fiind dedicate comemorării grevei minerilor din anul 1929, dar şi celor care au murit în minele de cărbune din Valea Jiului.

 

În memoria ortacilor care au pierit în subteranul Văii Jiului au fost depuse coroane de flori la monumentele ridicate în cinstea acestora şi s-a intonat Imnul Minerilor.

 

„Lupeniul este un municipiu istoric al Văii Jiului. De numele lui se leagă întâmplările triste ale mineritului. În anul 1922 aici s-a petrecut cea mai mare explozie din istoria mineritului din Valea Jiului, când au pierit 82 de ortaci la Mina Aurelia. Tot în Lupeni, în anul 1977, pe 2-3 august, a avut loc revolta muncitorească anticomunistă a minerilor. Şi tot în Lupeni s-a petrecut greva minerilor din anul 1929 sau ‘măcelul de la Lupeni’ ori ‘ziua de sânge’, cum le-au numit-o ziarele vremii”, a arătat istoricul Marian Boboc, prezent la manifestările organizate în curtea minei Lupeni.

 

La manifestările din Valea Jiului au luat parte reprezentanţii sucursalelor miniere din Valea Jiului, parlamentari de Hunedoara, oficialităţi judeţene şi locale.

 

„În astfel de momente grele, când sistemul are nevoie de energie constantă, ‘în bandă’, se vede cel mai clar cât de mult contează cărbunele pentru securitatea energetică a României. Fără energia furnizată de Valea Jiului, România devine mai vulnerabilă şi mai dependentă de importuri scumpe. (…) Avem datoria morală nu doar să păstrăm vie memoria celor care au clădit acest judeţ, ci şi să luptăm pentru măsuri pragmatice, pentru investiţii reale în regiune şi pentru reevaluarea rolului pe care resursele noastre îl au în siguranţa naţională”, se arată în mesajul preşedintelui Consiliului Judeţean Hunedoara, Laurenţiu Nistor, prezent la manifestările din Valea Jiului.

 

Greva minerilor de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflictului de muncă dintre minerii din Valea Jiului şi societăţile carbonifere din zonă. Muncitorii solicitau, în principal, ca ziua de lucru să fie de opt ore şi mărirea salariilor cu 40%, se arată în volumul ”Istoria României în date”, apărut la Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003.

 

Din cauză că negocierile au eşuat, a doua zi a fost deschis focul asupra greviştilor, 22 de mineri fiind ucişi şi alţi 58 răniţi.

 

O altă grevă a minerilor din Valea Jiului, cu 35.000 de participanţi, a avut loc între 1-3 august 1977, fiind revendicate cu acest prilej îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă. Această grevă ”este considerată a fi cea mai mare acţiune revendicativă organizată a muncitorilor de la instaurarea comunismului în România”, potrivit lucrării citate.