Vina lui Michiduţă

Volodia Macovei

Facem noi, românii, cum facem şi tot în urma căruţei civilizate rămânem! Aşa se întâmplă acum – mai ales cu judeţul Hunedoara -, când, la nivelul Uniunii Europene, toate statele stau şi ostenesc la o strategie de reindustrializare. Aşadar, Europa, bătrânica obosită de atâta efort de a aduna la un loc puterile cu sărăciile, efort ce aproape a trimis-o la balamuc, şi-a dat seama că, unul după altul, mai multe state componente ale Uniunii au renunţat la industrie şi au devenit mari amatoare de servicii de tot felul, în speranţa că aceia cu ochi oblici şi populaţie numeroasă din Orientul Îndepărtat vor produce de nu va putea lumea duce (rimă involuntară!). UE redescoperă gaura de la covrig: fără producţie industrială, de economia comunitară se alege praful.

Se spune că România este obligată să se conformeze acestei tendinţe de reindustrializare. M-am speriat teribil privind în jur, peste judeţul Hunedoara. No, Michiduţă, politician român, ce ne făcuşi în ultimii 23 de ani, că tot la închis fabrici şi călcat în picioare combinate ne-ai îndemnat!? Acum, încotro o luăm, cu cine şi cum?
În cazul judeţului Hunedoara, reindustrializarea mi se pare o glumă înduioşătoare. În atâţia ani, guvernanţii nu au reuşit decât să scoată din industria hunedoreană peste 60.000 de salariaţi şi să transforme în ruină ceea ce într-adevăr ar fi contat şi ar mai fi folosit. Tot în aceşti ani, nu s-a pus nimic în loc: o parte din foştii angajaţi au fost alungaţi din judeţ de sărăcie, alţii, extrem de puţini, au mai găsit, pe ici, pe colo, ceva de lucru prin mici hale, montând componente de tot felul sau cosând chiloţi. Forţă de muncă tânără calificată, cu experienţă în domenii industriale, aproape nu mai există. În acelaşi timp, vechile spaţii industriale dezafectate stau încă pe terenuri uriaşe care nu pot fi folosite la nimic. Unde, cum şi cu cine să faci reindustrializare? Nu mai vorbesc de spaima molipsitoare a potenţialilor investitori, spaimă dictată de inconsecvenţa legislaţiei româneşti şi de sistemul corupt care gestionează resursele necesare marilor întreprinderi. Plus birocraţia. Plus minciuna generalizată şi obişnuinţa de a fura, băştinaşe.
Aşa că, din nou, Europa o ia înainte, iar noi… facem ce-am făcut până acum.