Siguranță sporită la Vorța

Magdalena Șerban

Primăria Comunei Vorța, membră a Grupului de Acțiune Locală SARGEȚIA 1, are șansa ca din bani europeni neram­bur­sabili să implementeze un sistem de monitorizare video a domeniului public. Proiectul a fost depus și urmează pro­cedura de evaluare.

Finanțările de la UE,
o binecuvântare mai ales pentru comunele mici
„Orice ban atras este o dorință împlinită. Din bugetul propriu, care este unul cu posi­bilități modeste, chiar foarte reduse, nu apucăm să facem mare lucru. Orice stu­diu de fezabilitate, orice aviz costă, iar ca să realizezi investiții, trebuie să respecți toate cerințele impuse de programele de mo­der­nizare accesate (europene sau guver­na­mentale). Acum, prin GAL-ul din care facem parte, dorim să montăm un sistem de camere video care să asigure moni­to­rizarea 24 h/24 h. E vorba de o finanțare în cuantum de 9.500 de euro, iar contribuția noastră locală ajunge undeva la 5.000-6.000 de lei (pentru proiectare și consul­tanță). Un prim punct va cuprinde, ca rază de observare, sediul primăriei și Centrul de Informare Turistică (sunt în același corp de clădire), al doilea înseam­nă, ca și arie de acoperire, intersecția cu drumul Ilia-Țebea (vor fi patru camere video, din unghiuri diferite), al treilea înseamnă școala din Visca și căminul cultural din Visca, iar al patrulea semnifică școala și căminul cultural din Valea Poienii. Panoul de control va fi la primărie, iar dacă ne vom încadra la bani, vrem să optăm pentru un sistem modern, cu recu­noaș­tere a numerelor de înmatriculare și chiar facială. Dar vedem ce ne permitem la capitolul financiar. E bine oricum, ținând cont că nu aveam un astfel de instrument de sporire a siguranței la nivel de comună. Nu că am fi noi foarte vizitați de infractori sau aici s-ar produce cele mai mari daune și s-ar fura ca în codru, dar fiind vorba de o populație în cadrul căreia vârsta a treia e preponderentă, e mai bine să fim pre­vă­zători”, spune pri­marul Radu Emil Bureană (foto).

….se schimbă lucrurile
Investițiile se pare că vor avea și mai mulți beneficiari, ținând cont că lumea a început să ia calea satelor, scumpirile din ultimii ani și pandemia care a tăiat din animația orașelor fiind principalii factori determinanți. “Avem nou-veniți, unii ajunși chiar de prin Banat. S–au cumpărat case în zona noastră, s-au reabilitat, iar în week-end-uri, oamenii preferă să stea în liniște și să respire aer curat. Blocul nu prea îți oferă multe, în schimb, o casă cu grădină te pune în mișcare și îți asigură și un minimum de trai. Mai cultivi un cartof, mai ții o găină și un porc, altfel te gospodărești. La oraș, când ieși din apartament, consumi bani. Ba cu transportul, ba cu legumele din piață etc. Viața e scumpă. Oricum, satele au a doua șansă și încetul cu încetul, ne întoarcem la origini. Ceea ce nu e rău deloc”, concluzionează edilul.