România poate atinge independenţa energetică până în anul 2026

România se numără printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care are potenţialul ne­cesar p­entru a-şi atinge obiectivul legat de independenţa energetică până în 2026 sau 2027, însă pentru acest lucru va trebui să utili­zeze toate resursele de finanţare europene pe care le are la dispoziţie, a declarat, ieri, la Deva, parlamentarul european Iuliu Winkler (foto).

Avem potențial
„Trebuie să accelerăm utilizarea tuturor sur­selor europene pentru investiţii, cu precădere a celor care servesc obiectivelor de mediu. (…) România este printre puţinele state membre care poate în termeni reali şi într-o perspectivă vizi­bilă, vorbim de anul 2026 sau 2027, să atingă in­dependenţa energetică pentru că avem po­tenţial în acest sens”, a arătat Winkler.
În acest context, deputatul european a amintit de faptul că, săptămâna trecută, la Strasbourg, co­misarul european pentru energie, Kadri Simson, a anunţat planul UE, denumit REPowerEU, care propune măsuri imediate pentru diminuarea efectelor crizei energetice.
Iuliu Winkler a explicat că acest plan va permite României să folosească în continuare cărbunele pentru producerea energiei, devenit combustibil de tranziţie, în contextul în care UE îşi propune ca până în anul 2030 să reducă la zero dependenţa sa energetică faţă de Federaţia Rusă. În opinia sa, ţara noastră, care are o bogată diversitate de resurse energetice, este avantajată în obţinerea independenţei energetice.

Vulnerabilitate pentru UE
Totodată, deputatul european a precizat faptul că REPowerEU prevede ca toate statele membre să-şi asigure, până la începutul lunii octombrie, 90 la sută din capacităţile de stocare a gazelor naturale cu scopul de a face faţă iernii viitoare.
În prezent, 25 la sută din importurile de ţiţei din UE vin din Rusia, situaţie regăsită şi în ceea ce priveşte 45 la sută din importurile de gaz natural şi 45 la sută din cele de cărbune.
„Această dependenţă extrem de ridicată este o vulnerabilitate pentru UE, de aceea urmează decizii importante, dar şi programe care să asigure finanţarea tranziţiei energetice în UE şi a reducerii până la eliminarea acestei vulnera­bilităţi”, a punctat Winkler.
În ceea ce priveşte efectele războiului din Ucraina, parlamentarul european a spus că la nivel global se manifestă trei consecinţe nega­tive principale: majorarea tarifelor la energie, care se reflectă în creşterea preţurilor la produse şi servicii, creşterea ratei inflaţiei şi diminuarea încrederii în privinţa realizării de investiţii.