Râu de Mori: din cauza pandemiei au scăzut încasările la primărie

Magdalena Şerban

Primăriile au două surse principale de venit, prima fiind reprezentată de impozitele şi taxele locale, iar a doua provine din regularizările de sume primite de la Ministerul Finanţelor. Anul acesta, administraţiile publice au avut de suferit din pricina pandemiei produsă de COVID-19, încasările diminuându-se considerabil, comparativ cu 2019. La fel s-a întâmplat şi la Râu de Mori.
„Dacă în anii precedenţi, la 31 martie, datorită bonificaţiei acordate, aveam în bugetul local o cotă importantă din valoarea impozitelor şi taxelor pentru întregul an, în 2020, odată cu amânarea termenului limită la 30 iunie, avem în vistierie doar o mică parte din bugetul anual. Sunt absolut convins că va fi imposibil să recuperăm restul după ridicarea stării de urgenţă, deoarece oamenii vor aborda alte priorităţi. La rectificare, ni s-au luat bani de la două capitole şi ni s-au alocat la altul, dar per total am ieşit cu 12.000 de lei în plus. Restanţe cu plăţile înregistrăm şi în cazul unor alte comune ce au în proprietate păşuni montane în Retezat, fiind obligatoriu să-şi plătească impozitele la noi. Sunt asociaţii care au încheiate contracte cu aceste primării, dar obligaţia financiară le revine către Râu de Mori. Cu adeverinţele APIA rezolvându-se online, oamenii nu prea mai au tragere de inimă să vină să plătească dările. De regulă, veneau pentru adeverinţă şi plăteau şi impozitele, tot atunci. Însă cred că ne uită anul acesta. La persoanele cu handicap şi asistenţi ni s-au atribuit 1.600.000 de lei în 2019, iar în 2020 am primit 800.000 de lei. E clar că nu ne ajung, având 66 de remuneraţi şi un total anual necesar de circa 2.000.000 de lei. Dacă nu se va remedia capitolul acesta, nu ştiu cum o să fie. Din bugetul local am putea să asigurăm de la noi maximum până în septembrie“, a afirmat Niculiţă Mang (foto), primarul comunei Râu de Mori.
Acesta a mai spus că norocul a venit de la contribuabilul cel mai mare la bugetul local, care şi-a plătit integral impozitul pe 2020, suma ajungând la 700.000 de lei. Însă, doleanţa sa cea mai arzătoare rămâne faptul că zonele turistice nu sunt evaluate corect atunci când se stabilesc regulile financiare pentru administraţiile în raza cărora se află. „La toate formulele de calcul se ţine cont de populaţia stabilă. De exemplu, în Clopotiva sunt cumpărate cel puţin 10 case de către parapantişti, care s-au gândit că e mai bine să deţină locul lor decât să achite cazări pe la pensiuni. Însă domiciliul îl au în alte părţi, aşa că nu figurează ca localnici. Să nu mai vorbim de cele peste 300 de cabane şi case de vacanţă. E la fel”, a mai arătat primarul. Cât priveşte pandemia, conducerea de aici a achiziţionat 2.000 de măşti, fiecare gospodărie primind câte două bucăţi. Cu societatea de gospodărire a primăriei s-au efectuat numeroase lucrări de dezinfecţie, fiind vizate punctele principale din localităţi (sediu administrativ, străzi, şcoli, cămine culturale, bibliotecă, centru de informare etc).