Petrila, în 2024. Top investiții

Magdalena Șerban

Conducerea orașului Petrila va miza în 2024 atât pe dezvoltarea infrastructurii, cât și pe cea a seg­mentului turistic. Are deja în pre­gă­tire documentația aferentă pentru a construi domeniul schiabil pe partea hunedoreană a Masivului Șureanu.

Zarurile câștigătoare au fost aruncate
„Sunt câteva ținte administrative pe care le dorim atinse în 2024. Spre exemplu, asfaltarea Străzii Republicii, pentru care am câștigat finanțare prin ((Anghel Saligny)) și am semnat deja contractul, urmând scoaterea la licitație, precum și extinderea rețelei de gaze naturale pe acele străzi unde nu există la ora actuală, proiectarea fiind finalizată la sfârșitul lui 2023. Vom trece la următorii pași pentru im­ple­mentare. Și, bineînțeles, mai e domeniul schiabil din Șureanu, pentru care în anul curent vrem să obținem schimbul de terenuri cu Romsilva. Terenul respectiv e în proprietatea sta­tului român și în administrarea Romsilva. Avem în lucru o procedură de preluare din fondul forestier a unei suprafețe de aproximativ 7 hectare pentru a construi acest domeniu schi­abil. Finanțarea pentru un ase­me­nea demers vizăm să o obținem prim programul Tranziție Justă. Comisia Europeană ne-a promis că vom primi fonduri pentru turism, în baza stra­te­giei de dezvoltare. Foarte important e că acest domeniu schiabil ne va lega de cel din Șureanu – Alba, cei de acolo dezvoltându-l foarte mult. Telegon­do­la noastră va urca până pe culme, iar cei care vor merge la schi vor avea po­sibilitatea să o facă atât pe partea de Petrila, cât și pe toate pârtiile din partea Alba. Momentan, accesul dins­pre Sebeș spre Șureanu este la apro­ximativ 70 de kilometri, iar dacă noi vom face acest acces prin Petrila, vor fi doar 14 kilometri de parcurs. Așa că zona de Vest poate opta pentru acce­sarea domeniului schiabil din Petrila, scutind timp și bani, până la urmă. În mod normal, din Arad, Timiș, etc, se mergea la Sebeș și de acolo încă 70 de kilometri. Avem muzeul pe care în primăvară -vară îl vom pune în func­țiune, acoperind și oportunitatea es­ti­vală de turism. Urmărim perma­nen­ti­zarea ofertei turistice, adică să fie în orice anotimp, nu doar pe parcursul iernii. Vrem un circuit turistic. Iar pe lângă tot ceea ce am menționat, mai există și alte proiecte ce trebuie duse la bun sfârșit”, a transmis Vasile Jurca (foto), primarul din Petrila.

Accesarea fondurilor nerambursabile pe Tranziție Justă
Reamintim că finanțarea plănuită pentru Valea Jiului pentru perioada de programare 2021-2027 va ajunge la 180,5 milioane euro. Aceasta face par­te din Programul Operațional Tran­­ziție Justă (POTJ), cu o alocare totală de 2,5 miliarde de euro, pro­gram care are ca scop atenuarea im­pactului socio-economic al tranziției la neutralitatea climatică în 6 județe din țară: Hunedoara, Gorj, Galați, Mureș, Prahova, Dolj. Legat de fon­durile pentru Valea Jiului, ele vor pu­tea fi accesate pentru dezvoltarea a cel puțin 1.200 de întreprinderi noi și existente, inclusiv în domeniul fur­ni­ză­rii de servicii în domeniul turismului și crearea de 2.300 noi locuri de mun­că, servicii de calificare și recalificare pentru 6.000 de persoane; pro­duc­ția de energie regenerabilă și trans­portul acesteia către școli, spi­tale, cămine de bătrâni, alte clă­diri în care sunt realizate ser­vicii publice acce­si­bile tuturor; extinderea trans­por­tu­lui pu­blic verde pentru scoa­te­rea din izolare a comunităților de­­favorizate; susținerea in­ves­tițiilor productive în între­prin­deri mari care pro­duc teh­no­logii pentru ener­gia verde, hidrogen și alte produse și servicii necesare tranziției la neutralitatea cli­matică a României. Mai mult, în ca­drul celorlalte axe opera­țio­nale, fie sunt alocări dis­tinc­te pentru investițiile teri­to­riale integrate (PO Educație și Ocupare, PO Sănătate, PO Regional Vest, PO Incluziune și Demnitate Socială), fie li se va acorda un punctaj supli­mentar în procesul de selecție (PO Dezvoltare Durabilă, PO Educație și Ocupare pe componenta de edu­cație). Finanțarea totală de­dicată Văii Jiului, prin aceste șase programe ope­raționale, este de apro­ximativ 290 milioane de euro.