Pe urmele brăţărilor dacice

Adriana Năstase

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr, a dezvăluit, ieri, la conferinţa de prezentare a bilanţului pe anul 2014, că 11 brăţări dacice furate din situri din România şi nerecuperate încă sunt date în urmărire prin Interpol şi FBI şi că unele dintre acestea au fost expuse la vânzare de case de licitaţii.

O activitate laborioasă
”În cazul brăţărilor dacice, diferenţa de la 13 la 24 de piese se ştie că există. Există informaţii, respectiv probe cu privire la unele dintre ele, există imagini ale acestor artefacte, ele sunt puse în urmărire prin Interpol, sunt pe site-ul FBI-ului în Statele Unite şi vom vedea cât de rapid vor fi localizate, unde vor fi localizate şi apoi recuperate. Este o activitate laborioasă care va mai dura”, a declarat procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, Augustin Lazăr. Acesta a precizat că sunt localizate şi în curs de recuperare alte tipuri de artefacte, precum Kosoni, monede Lisimach sau legi municipale ale unor oraşe antice. În cazul brăţărilor dacice, procurorul general a adăugat faptul că se deţin imagini şi se cunoaşte greutatea unora dintre acestea, fiind expuse la vânzare în anumite case de licitaţii. Totodată, se deţin documente, chiar şi rapoarte de expertiză ale pieselor expuse, doar că acestea se află ”undeva pe circuit, în procesul de spălare de bani şi artefacte, denumit de arheologi «spălarea trecutului»”.
”Avem peste tot în lume, în Europa, Statele Unite ale Americii, chiar şi în Australia. Traficul cu artefacte în lume funcţionează de multă vreme, dar nu au fost niciodată atât de multe artefacte, care să marcheze atât de puternic aceste trasee pe cât au marcat artefactele furate din România. Ele au lăsat urme peste tot pe unde au mers. Au lăsat imagini, au lăsat contracte de vânzare-cumpărare, rapoarte de expertiză, tranzacţii electronice”, a menţionat Augustin Lazăr.
În perioada 2007-2015, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au coordonat 15 operaţiuni de recuperare a bunurilor culturale reprezentând tezaure arheologice de patrimoniu care au părăsit ilegal teritoriul României. Bunurile au fost repatriate prin aplicarea convenţiilor internaţionale, din următoarele state: Franţa, Elveţia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania şi Statele Unite ale Americii. Ca urmare a acestor acţiuni, Patrimoniul Cultural Naţional a fost reîntregit cu următoarele bunuri culturale, recuperate de peste hotare sau din ţară: 1.027 monede Koson din aur (cca. 8,62 kg) 37 monede din aur de tip Lysimachos emise în secolele II-I a.C., la Tomis şi Callatis, 213 monede Koson din argint, 13 brăţări dacice regale de aur (cca. 12,633 kg), două scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale; precum şi cca. 12.000 monede de argint şi bronz.