Parcul Custozza şi multe alte „spaţii verzi…”

Am primit, în urmă cu două zile, o petiţie on-line, pe care mi se cerea să o semnez. Era vorba despre o solicitare referitoare la Parcul Custozza din Alba Iulia–un parc cu nume ce evocă o bătălie din 1866, cea din localitatea italiană Custozza, din timpul războiului austro-italian.
Am citit petiţia, se referea la faptul că Primăria Alba Iulia intenţionează să taie copacii din parcul cu pricina–un parc pe care îl cunosc şi care are aşa, un aer uşor desuet şi tocmai de aceea, plin de farmec. Parcul va fi reamenajat–sună o explicaţie oficială, dar fotografiile online arătau că reamenajarea a început–cum altfel?–prin tăierea copacilor.
Sper ca demersul pentru salvarea parcului să aibă efect şi să nu ne trezim doar cu alte betoane. Nu ştiu de ce, dar ori de câte ori vreo administraţie începe o reamenajare de parc,  taie prima dată copacii. E o constatare care nu trebuie demonstrată–parcul din Alba Iulia este un pretext concret, regretabil, pentru a pune problema vegetaţiei. Chestiunea se leagă de o discuţie pe care am avut-o în urmă cu câteva zile cu unul dintre colaboratorii revistei „POLIticS & Media”, Gheorghe Grun, revoltat de estetica oraşului. Mulţi ştiu că Deva este un oraş în deficit de spaţii verzi, cu mult sub media pe ţară. Cu toate astea, mai ales în zona centrală, răsar fel de fel de construcţii, parcă intenţionat plasate pe ultimele rămăşiţe de zone verzi.
Pe vremuri, rigiditatea blocurilor (din fericire nu foarte înalte) de pe centrul vechi era compensată de mici scuare de verdeaţă. Au fost primele pe care şmecherii au pus ochii, astfel că avem acum acolo, în loc de zone verzi, reprezentanţe auto sau pizzerii, efectiv îndesate inestetic între blocuri. Mă întreb–oare oamenii ăia nu au şi ei copii? Mai mult–ultimele bucăţele de verdeaţă sunt vânate cu încăpăţânare, parcă pentru a nu-i mai rămâne nimic arhitectului care ar urma să se ocupe de planul de urbanism al Devei. Pretextele sunt multe–parcări ecologice sau construcţii care chipurile fac bine oraşului. Spaţiile verzi din centrul Devei devin amintiri– gardul viu a fost scos din considerente igienice, dar putea fi plantat altul, volumul lui ca masă verde era net superior oricăror smocuri de iarbă. Vorba d-lui Grun, lucruri mărunte…