În marea sa plăcere de a arunca vina asupra presei, încercând să învrăjbească cititorii/telespectatorii/ascultătorii împotriva celor ce le furnizează cu mai mult sau mai puţin profesionalism informaţii sau comentarii, Traian Băsescu face pasul decisiv, încercând să legifereze orice abuz anti-presă, prin sintagma „atentat la siguranţa naţională”. Este plăcerea conducătorilor români să accepte ambiguităţi. Adică, formulări „generoase”, la adăpostul cărora se poate petrece orice. Cam la fel cu „reducerea vitezei până la limita evitării oricărui pericol” – care este acea viteză? O ambiguitate constituţională acceptată de PSD în 2003, cea referitoare la posibilitatea preşedintelui de a numi premierul, a costat scump coaliţia ad-hoc PSD – PNL, care nu l-a putut impune pe Klaus Johannis…
Nu mă miră atitudinea lui Băsescu, mă miră însă viteza de reacţie a cozilor de topor, care din considerente de ură colegială, acceptă bucuroşi aberaţii scoase în numele siguranţei naţionale, fără să se gândească la faptul că s-ar putea întoarce şi împotriva lor. Naşul de la b1tv nu mai putea de bucurie, că vizate sunt Realitatea şi Antena 3. Se bucura chiar mai mult decât iniţiatorii paragrafului cu pricina, care probabil, nici nu realizează situaţia delicată în care România poate fi pusă în faţa ţărilor democratice, printr-o astfel de prevedere, neegalată nici în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Nu apăr jurnalişti şantajişti sau neprofesionalismul, ci un principiu. Local vorbind, fiecare ziar sau post de televiziune are parti-pris-urile sale, atacă acolo unde-i place, între noi există mari rivalităţi, dar nu aş ezita să-mi apăr colegii de la indiferent ce ziar, dacă cineva ar încerca să pună în discuţie dreptul său la existenţă. Spre cinstea lor, nici unul dintre jurnalele locale nu pledează pentru interzicerea dreptului altuia la liberă exprimare. Pentru delicte de presă există justiţie, care poate regla, zic eu, diferendele legate de dreptul la imagine, calomnie etc. Nu este nevoie de supra-legiferări şi de anateme aruncate asupra presei. Iar cei care astăzi pocnesc de bucurie nu au absolut deloc motive să o facă. Ştiţi chestia aia, spusă de Churchill, poţi să nu fii de acord cu mine, dar mă voi bate pentru dreptul tău, de a nu fi de acord cu mine…
Dr. Emil Stoica, managerul Spitalului Județean de Urgență Deva Pentru că a obținut un…
Proiectul a vizat reabilitarea și eficientizarea energetică a sediului administrativ al DGASPC Hunedoara, situat în…
La data de 29 iulie 2026, în jurul orei 20:50, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului…
La data de 29 iulie 2026, în jurul orei 16:20, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului…
Individul din Petrila a fost condamnat în trecut pentru că a violat o minoră în…
View Comments
"VA SPUN EU,AM AJUNS INTR-UN CANAL DE SCURGERE SI VA TREBUI SA NE TIRIM DE-A LUNGUL LUI PINA LA MOARTE." Observatia pesimista a lui H.G.Wells risca sa devina perfect valabila in contextul in care societatea civila nu se regrupeaza ca o "garda pretoriana" iin jurul presei(scrise sau audio-vizuale) asa cum este ea.Pe de alta parte si din interior (ex.C.R.P.)trebuie sa se auda vocile autorizate ale posibilelor "victime" accentuidu-se <de exeplu,respectarea deontologiei profesionale.M-am intrebat si eu deseori de ce trebuie sa existe o lege speciala care vizeaza "siguranta nationala",cind exista si cadru legal,si institutii care pot sanctiona sever derapajele de ordin etic si moral din media.Nu mi se pare ciudat ca s-a iscat tocmai acum aceasta "tornada" cotroceana,daca tin seama ca in ultimul timp asistam la o avalansa de informatii,care devoaleaza activitatea unor grupuri sau asocieri din interiorul puterii sau conexe ei,avind caracter de de grave infractiuni sau chiar crima organizata.Libera circulatie a informatiei trebuie protejata de noi toti si pentru asta tara trebuie sa redevina o imensa "GOLANIE" reactivindu-ne liderii autentici.Nu trebuie sa asteptam sa ni se interzica discutiile in grupuri mai mari de doua persoane sau dupa ora 21.00.Suna sinistru,nu? Acum e ultima "reduta".Daca o pierdem,nu ne mai ramine nici istoria! P.S. Cind aud repetindu-se pina la obsesie: "siguranta nationala" mintea imi fuge involuntar la cuiu de siguranta al unei grenade defensive.Care cui e in mina lui Basescu,la Cotroceni.