Gura lumii

„Unele minciuni au la bază politeţea şi par scuzabile”, era de părere Valeriu Butulescu. Altele, cum ar fi de exemplu unele complimente adresate femeilor sau vârstnicilor, pot fi impuse de o atitudine diplomatică. Mai sunt şi minciuni prin omisiune sau aşa-zise minciuni „sănătoase” în relaţiile de iubire, care uneori pot fi de multe ori înţelese. Însă când cineva minte fără a avea nimic de pierdut şi când ştie că minciuna îi poate fi extrem de uşor descoperită e o dovadă de exces de zel nefondat. Sau de altceva din sfera tupeului şi a lipsei de neuroni. Teoria asupra minciunii ţinteşte direct spre un tânăr personaj din fotbalul hunedorean, care e într-un post baban la un club finanţat preponderent din bani publici şi din mezeluri. Drăguţel, curăţel, cu trecut şi prezent de arbitru, acesta a demonstrat recent că a deprins de la cei mai vârstă şi practicile urâte din culisele sportului rege. Drept dovadă, spun cârcotaşii, că într-o discuţie amicală, omul a refuzat să confirme o invitaţie „benefică” primită de clubul său, deşi multe alte surse au certificat şi dovedit informaţia. Reacţia tânărului demonstrează că e greu să rămâi imaculat când faci parte dintr-un fenomen murdar.

O asociaţie sportivă judeţeană, care până nu demult relaţiona cu forul naţional şi cu membrii asociaţi prin intermediul comunicatelor scrise de mână şi transmise prin fax, de îţi era mai mare jena de o astfel de situaţie în epoca Internetului şi a e-mail-ului, e în plin proces de reabilitare în acest sens. Transformările se datorează unui inginer, fost arbitru, care se pricepe cât de cât la utilizarea calculatorului. În plus, omul e pasionat de activitatea respectivei asociaţii şi ştie utiliza laptop-ul cu care instituţia a fost dotată de forul naţional. Astfel, de ceva vreme, inginerul trimite informaţiile uzuale ale asociaţiei prin e-mail, în tabele bine structurate şi a adus astfel asociaţia în mileniul trei din această perspectivă. Mai mult, inginerul a anunţat recent la adunarea generală a asociaţiei cu pricina că are în lucru un site al instituţiei, care va eficientiza procesul de comunicare. Plăcut surprinşi de realizare şi extrem de curioşi şi interesaţi să viziteze site-ul, mai mulţi reprezentanţi ai cluburilor din asociaţie au solicitat rapid adresa acestuia. Numai că preşedintele asociaţiei, care evident nu e în pas cu utilizarea computerului, a sărit cu gura la inginer şi la cei interesaţi şi i-a certat pe motiv că subiectul nu era pe ordinea de zi. Poate omul nu ştia că „procesul” de comunicare al unei adrese web durează 5-10 secunde. Sau poate a vrut numai să-şi arate autoritatea şi puterea. Cert e că a dat cu bâta-n baltă, deşi e abil şi priceput la management şi şi-a colorat cel mai recent discurs cu referiri culte la Nicolae Iorga.