Exponatul lunii Mai 2023, la Muzeul din Deva: „Elopteryx Nopcsai”

Fosilele acestui prădător au fost des­coperite și descrise de către sa­vantul paleontolog Franz Nopcsa, care a trăit în secolul trecut și care și-a făcut cercetările prin împrejurimile orașului Hațeg (zona Sîmpetru).

Cu 75 de milioane de ani în urmă

Cel care a dat denumirea speciei, a fost însă curatorul de la British Museum, pe nume Charles William, în urma studiilor efectuate pe resturile osoase care au ajuns între timp în Marea Britanie. O traducere a numelui său, provenită din greaca veche, ar fi helos – mlaștină, și pteryx – aripă. ”Aripa de mlaștină” era văzut inițial ca fiind o pasăre din categoria pelicanilor sau a cormoranilor. Această ca­te­go­risire inexactă a fost o consecință a faptului că inițial, din schelet au fost descoperite doar câteva fragmente (un femur și o parte din tibie), însă ulterior noi desco­pe­riri au indicat faptul că Elopteryx a fost de fapt un Trodontid, adică a apar­ținut unui grup de dinozauri carnivori, și a trăit în urmă cu apro­ximativ 75 de mi­li­oane de ani (în pe­ri­oada Creta­cică).
Se consideră că ar fi fost acoperiți cu pene, asemenea păsărilor de astăzi, și că își duceau viața de prădători activi în grupuri restrânse. Înzestrați fiind cu colți ascuțiți, gheare puternice la membrele anterioare și două gheare-seceră enorme la membrele inferioare, considerați a fi totodată inteligenți și cooperând în vânătoare, terorizau lar­gile ținuturi de la poalele munților înalți ai insulei pe care își duceau viața, putând să doboare pe lângă nume­roase animale mici, chiar dinozauri ierbivori de talie mult mai mare față de cea a lor.
Prezența penajului sugerează faptul că Elopteryx ar fi avut sânge cald, ase­meni păsărilor de astăzi. Erau viețui­toare rapide și agile, vânându-și în mod activ prada, în mare parte formată din viețuitoare de talie mică și mijlocie. Exponatul se află la parterul Castelului Magna Curia.