Centru de informare pentru Geoparcul Dinozaurilor

Rezervaţia din Ţara Haţegului va avea de astăzi un centru de informare turistică deschis în Haţeg, iar la festivitatea de inaugurare, vor lua parte şi reprezentanţii Universităţii din Bucureşti, instituţia care administrează rezervaţia.
Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului a intrat pe lista obiectivelor UNESCO şi se întinde pe o suprafaţă de 102.392 hectare. Beneficiază de un patrimoniu natural şi cultural unic în lume. El asigură protejarea siturilor cu resturi fosile de dinozauri pitici. Primele cercetări asupra dinozaurilor din zonele Densuş, Tuştea, Sâmpetru şi Unirea au fost făcute de baronul maghiar Franz von Nopcsa (1815-1904). Elek Nopcşa, sora baronului, a descoperit accidental, în anul 1895, fosilele unor reptile în jurul castelului familiei din Sânpetru. După moartea lui, studiile asupra fosilelor din Haţeg au fost întrerupte pentru o lungă perioadă şi abia în anul 1977 au fost reluate de către profesorul universitar Dan Grigorescu, specialist în paleontologie, care le continuă şi în prezent.
Cea mai importantă descoperire paleontologică din Ţara Haţegului, pe lângă dinozaurii pitici, a fost cea a resturilor unui pterozaur (grup de reptile zburătoare, care au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii), numită Hatzegopteryx sau „uriaşul cu aripi din Haţeg“. Exemplarul descoperit în cătunul Vălioara a trăit la sfârşitul Cretacicului şi avea o anvergură de aproximativ 12 metri. Numai capul, cu tot cu cioc, ar fi avut cam trei metri. Cercetările specialiştilor de la Universitatea din Bucureşti nu s-au oprit la aceste descoperiri, iar siturile din Ţara Haţegului sunt considerate o „Mecca“ de către profesorii universitari şi studenţii din întreaga lume care studiază an de an dinozaurii pitici, ce populau, în urmă cu 85 de milioane de ani, insula din Marea Tethys, actuala Ţara Haţegului. (M. Gânju)