Domnilor guvernanţi, România încotro?

Cred că această întrebare ne-am pus-o şi ne-o punem cu toţii. Întrebarea este firească pentru noi toţi, indiferent în ce loc ne-am afla, putem să ne întrebăm şi o facem, şi în legătură cu lumea noastră, în general, încotro, omenirea?
Din punctul meu de vedere, ca deputat în Colegiul nr. 2 Orăştie, fără a face abstracţie de contexul economic şi social în care ne aflăm, întrebările mi le pun şi le pun actualei puteri şi actualilor guvernanţi, în legătură cu problemele colegiului meu.
Am convingerea că sunt probleme de aceeaşi natură şi în alte părţi ale României, nu puţine, din păcate. Este adevărat că parcurgem o criză mai veche, începând din 2007 în Europa, datorată sistemului bancar şi afacerilor imobiliare. Este adevărat că s-au căutat soluţii şi se caută, dar ele sunt într-o mare măsură legate de reducerea cheltuielilor bugetare. Actuala putere nu a reuşit şi nu reuşeşte să se depărteze nici ea de aceste măsuri, cu toate promisiunile şi enfaza de care a dat dovadă la luarea acestora. Să fie veşnica meteahnă a politicii româneşti, promiţi orice, până ajungi la putere, după care mai vedem.
Măsurile de austeritate, propuse de reprezentanţii FMI, precum şi propunerile Băncii Mondiale de a liberaliza deplasarea forţei de muncă, se pare că nu au avut şi nu vor avea menirea decât să asigure o stabilitate precară. Pe deasupra, au făcut şi fac loc populismului excesiv a unor politicieni, creşterii stării de nemulţumire, şi transferă cadre bine pregătite, mai ales din domeniul medical în alte state. În acest fel statele sărace subvenţionează statele bogate. Cred că măsurile propuse de toate guvernele, privind susţinerea investiţiilor, ar rezolva multe din problemele actuale. Da, nu este o noutate şi nici măcar o soluţie, pentru un moment dat, ea este, trebuie să fie o soluţie permanentă. Dar ce te faci când constaţi că în multe cazuri, statul nu reuşeşte, nu poate sau nu vrea, prin guvernanţii lui, să susţină asemenea proiecte?
Aşa cum am spus, în Colegiul 2 Orăştie, ar exista oportunitatea redeschiderii mineritului în zona Certej, mai ales că problemele de mediu invocate nu au nici o legătură cu realitatea. Oamenii aşteaptă cu sufletul la gură o rază de speranţă în zona Certejului. De asemenea, cu greu, după şapte ani de încercări, la Orăştie, s-a reuşit licitarea închirierii „liniei de ţevi din fontă ductilă”, adjudecată de o firmă germană.
Dar ce te faci când după schimbarea guvernului, noi piedici apar la orizont? O fi vreun blestem pe această investiţie sau altceva?! Staţiunea Geoagiu-Băi nu este declarată staţiune balneoclimaterică. De ce ? Cu ce consecinţe?!
Sarmizegetusa Regia aşteaptă şi ea o rezolvare, şi nu una gen surogat, ci una importantă, care să ducă la dezvoltarea zonei Orăştie şi cu siguranţă, a unei importante zone turistice în România. Iată doar câteva domenii investiţionale importante pentru care guvernul nu are încă nimic de spus. Pot adăuga şi faptul că tronsonul de autostradă Nădlac-Sibiu, investiţie importantă pentru România, are probleme cu finanţarea, cel puţin pe tronsonul  Deva-Orăştie.
Mă întreb şi îi întreb pe actualii guvernanţi, care este de fapt direcţia în care mergem. Cu un asemenea mod de abordare, cred că direcţia este una greşită.
Treziţi-vă, domnilor guvernanţi, trezeşte-te actuală putere, căci timpul trece şi cred că după alegeri, lucrurile vor fi şi mai greu de rezolvat.
Există o vorbă românească, ce poţi face azi, nu amâna pe mâine. Dar poate că pentru actuala putere, plăcerea este să amâne lucrurile până la „anul şi la mulţi ani“.
Ing. Iosif Veniamin Blaga,
deputat Colegiul Uninominal nr. 2 Orăştie