Cetatea de la Răchitova

Marcel Morar

Dacă nu în cronologie absolută, atunci cel puţin ca tip de monument, Cetatea de la Răchitova reprezintă cea mai simplă şi mai veche dintre cele trei cetăţi familiale (sau „cetăţi cneziale”) din Ţara Haţegului, ajunse până la noi, ca ruine.

Cetatea cuprindea un turn aproximativ pătrat, cu latura de 8,50 m şi ziduri groase de 1,80 m, construite din piatră cu mortar. Turnul avea patru niveluri, dintre care parterul avea caracter de depozit şi nu avea legătură cu exteriorul, fiind accesibil doar printr-o scară interioară. Suprafaţa utilă a fiecărui nivel era de 18-19 m2, iar ferestrele erau foarte mici, rezultând condiţii austere de locuit. Intrarea se afla la primul sau al doilea etaj, la ea se ajungea pe o scară exterioară, probabil de lemn.
Turnul se afla iniţial în marginea unei mici incinte de aproximativ 150 m2, mărginită spre est, pe direcţia accesului, de o spărtură naturală a stâncii, ce a fost folosită drept şanţ de apărare. Într-o fază ulterioară, spărtura a fost astupată, iar la distanţa de cca 30 m de turn s-a ridicat un val de pământ, pe creasta căruia se afla o palisadă de lemn; valul delimita o incintă aproximativ circulară cu o suprafaţă utilizabilă de cca 500 m2.