Bunila: Adio, depopulare!

Magdalena Șerban
Dacă acum cinci-zece ani, fluxul de nou-veniți era unul stufos la orașe, de când cu pandemia și scumpirile, e invers. Oamenii iau calea satelor. Bunila este un exemplu grăitor.

Ușor, ușor, lumea optează pentru rural
„În ultima vreme, au venit multe persoane în zona noastră care și-au achiziționat fie case, fie terenuri pentru case ce deja se află în construcție. Atât în Alun, cât și în Florese și Bunila. Au solicitat autorizații în acest sens. Cel puțin satul Alun era în pericol de depo­pulare, așa că s-au schimbat lucrurile, între timp. Probabil că natura, arealul aflat la depărtare de tumultul urban și agitația specifică orașelor sunt factori decisivi care motivează astfel de achi­ziții. Iar dacă ne uităm peste cheltuieli, la cum au crescut prețurile la gaz, curent și carburanți, adică utilități, viața la bloc devine un lux pe care mulți fie nu și-l mai permit, fie nu și-l mai doresc. Să trăiești liniștit, la pensie, cu legume și fructe din propria grădină, ouă și alte produse curate, direct de la sursă, este o dovadă de înțelepciune. Alții vor să se retragă weekend-urile ori în concedii sau sporadic, atunci când simt nevoia de odihnă și aer curat. Nu contează care sunt argumentele fiecăruia, decizia le aparține. Noi ne bucurăm că suntem pe lista lor de preferințe. Oricum, localnicii țin la ce au și nu prea mai vând. Rar unde mai găsești supra­fețe disponibile”, a afirmat Romulus Stroia (foto), primarul din Bunila.

Mașinile circulă în voie
Legat de infrastructură, drumurile nu mai sunt ca altădată, acum asfaltul a ajuns cu dărnicie și aici. Și să nu uităm de vestitul drum de marmură din Alun, unic și impresionant. De altfel, de aproape două secole oamenii din Ţinutul Pădurenilor au exploatat ca­riera de marmură a acestei localități. De aici au fost extrase blocuri de piatră folosite la construcţia Casei Poporului şi tot din Alun îşi au originea coloanele de marmură ce împodobesc vila fa­miliei Ceauşescu. „Dorim să păstrăm specificul zonei și am reabilitat prin as­faltare drumurile de interes. Chiar prin Programul Național Anghel Saligny avem depus spre finanțare un proiect al cărui obiectiv e modernizarea dru­mului din Alun. Nu cel din marmură, asta e clar. Va fi asfaltat până la cel pavat cu marmură și de acolo vom devia traseul de lucru. După ce vom termina și cu acest drum, atunci ne liniștim și noi. Mai există ulițe, capeți de străzi și străduțe, nu poate fi vorba de tot ce reprezintă cale de acces sau de circulat mai cu seamă pe jos, dar ponderea principală și de bază în­seamnă asfalt”, a mai arătat edilul. Ținând cont că alesul este printre pu­ținii din țară care se bucură de câști­garea unui program cu finanțare eur­opeană ce prevede includerea comu­nei în ruta caselor tradiționale, e nor­mal ca drumurile să fie practicabile și numai bune pentru mașinile vizitato­rilor. Altfel, adio turism. „Noi nu avem industrie, fabrici sau surse mari de venit în raza teritorială, deci turismul ne poate aduce, în viitor, beneficii multiple. E păcat de la Dumnezeu să nu exploa­tăm frumusețile meleagurilor. Am fost admiși în ruta caselor tradiționale, iar din cele 16 documentații acceptate pe plan național, din județul nostru mai este și Lelese. De acum încolo, ne vom concentra foarte tare pe acest do­meniu. Pe lângă simbolul nostru su­prem, Drăgan Munteanu, zona are po­tențial și patrimoniu ce trebuie promo­vate”, a încheiat Romulus Stroia.