Balşa, la ceas aniversar

Magdalena Şerban

De la culegerea roadelor, la distracţie. Aşa vor sta lucrurile la începutul lui septembrie, în comuna Balşa. Oamenii au şi motiv de bucurie, unul bine întemeiat: împlinirea a cinci secole de existenţă a unuia dintre satele aparţinătoare.
 

Invitaţie… la bal
Cei 500 de ani de atestare documentară a satului Poiana din comuna Balşa vor fi sărbătoriţi pe 4 septembrie, aşa cum se cuvine unui sat vechi de o jumătate de mileniu. „Unele dintre satele comunei Balşa sunt atestate de pe la 1400 încoace: în  anul 1407- Balşa, 1509-Ardeu şi Voia, 1511 -Poiana şi Techereu, 1733-Almaş şi Vălişoara şi în 1805-Poieniţa şi Oprişeşti. Evenimentul va presupune slujba religioasă, un spectacol folcloric mult aşteptat şi seara, un bal ca pe vremuri. Datorită mediei înaintate de vârstă şi plecării tineretului spre oraş, la noi,  obiceiurile mai sunt practicate doar sporadic. În general, sunt puse în valoare, în zilele noastre, doar de unii tineri, care au rămas pe aceste meleaguri şi în unele cazuri de către cei care vin în vacanţe, concedii, la bunici sau la părinţi. Vechile obiceiuri au fost modificate prin influenţe aduse dinspre oraşele în care a plecat tineretul, pierzându-şi acurateţea. Cât putem şi ce ţine de noi, vrem să păstrăm şi să transmitem tradiţiile. Îi invit pe toţi ce au origini, legături de rudenie sau prietenie la noi în comună, să ni se alăture la această manifestare. Localnicii sunt convins că vor participa în număr mare, pentru că este sărbătoarea lor, în primul rând”, a precizat Simion Meteşan (foto), primarul comunei Balşa.

Investitorii, un vis
Cum viaţa nu e doar lapte şi miere, nici grijile nu lipsesc. Din păcate pentru potenţialul fostei zone miniere, atât cel tradiţional, cât şi cel turistic sau economic, afaceriştii cu putere de cumpărare nu stau la coadă. Primarul e om înţelegător şi pune acest lucru pe seama vremurilor. „Trecem printr-o acută criză economico-financiară, ceea ce explică unul dintre principalele motive din cauza cărora investitorii nu ne calcă pragul decât rar, şi atunci, doar să se intereseze de cum stau lucrurile la faţa locului. Poate şi distanţa ce ne desparte de reşedinţa de judeţ să fie un alt impediment, poate şi infrastructura. Tragem speranţă că după finalizarea modernizării drumului judeţean ce duce la Almaşu Mare şi a celui care face legătura cu Curechiu, vom avea alte şanse. Suntem săraci, dar cei de la Bucureşti ne văd tare bogaţi şi cu zestre. Nu avem industrie, nu avem decât oameni cu pensii, pentru că suntem o comună îmbătrânită, iar de economie, nici nu poate fi vorba. Oamenii se descurcă cum pot, din creşterea animalelor şi lucrul la câmp. La noi, pământul are o altă valoare decât la oraş”, a subliniat edilul.