Arieşeni, o staţiune pentru toate anotimpurile

Comuna Arieşeni se află la graniţa dintre judeţele Alba şi Bihor, la o altitudine de 1.000 m, reprezentând un punct de plecare în traseele de escaladă şi drumeţie din Munţii Apuseni.
Atestat istoric pentru prima oară în 1909, sub numele de Lăpuş, satul Arieşeni a făcut parte iniţial din fosta comună Râul Mare (azi Albac). Până în 1924, localitatea Arieşeni împreună cu Gârda de Sus şi Scărişoara, formau o singură comună, purtând numele Scărişoara. Dezvoltarea ei se datorează migraţiei populaţiei din zonele joase spre locurile mai înalte, libere, în căutarea păşunilor montane.
Pe timp de iarnă, aceste locuri sunt asaltate de turişti din judeţele învecinate şi din toată ţara, care vin aici pentru practicarea sporturilor de iarnă, pentru relaxare şi pentru peisajele deosebite ale Apusenilor.
Întreaga zonă este deosebit de atrăgătoare, numeroase obiective interesante aşteptându-şi vizitatorii. Un loc care nu trebuie ratat este Gheţarul de la Scărişoara, fenomen carstic unic în România, situat la o distanţă de numai 15 km de Arieşeni. Alte repere importante sunt Peştera Poarta lui Ionele, Peştera Porţile Bihorului, Groapa Ruginoasă, şi acesta este un fenomen carstic deosebit pentru ţara noastră, Peştera Urşilor sau Casa memorială Avram Iancu.
De asemenea, se pot vizita manăstirile Lupşa şi Posada, iar pe timpul verii puteţi face o excursie inedită la Târgul de fete de pe Muntele Găina. De asemenea, merită vitzitată şi biserica de lemn din Arieşeni, construită în 1791 şi pictată în 1829 de maestrul Mihai din Abrud. Biserica este înscrisă pe lista monumentelor istorice din judeţul Alba.
Arieşeni este o staţiune din ce în ce mai căutată şi de amatorii de schi din judeţul Hunedoara. Cea mai renumită pârtie de schi din această zonă este pârtia Vârtop, foarte bine îngrijită şi dotată cu teleschi şi utilaje de întreţinere a zăpezii. Lungimea totală a pârtiei este de 1.000 de metri, cu o diferenţă de altitudine de 200 m, grad de dificultate mediu, beneficiind şi de instalaţie de nocturnă. Pârtia de schi Vârtop este asaltată de schiori mai ales la sfârşit de săptămână, atunci când funcţionează şi instalaţia de nocturnă, adică vinerea şi sâmbăta. Accesul cu sănii nu este permis pe pârtie, pentru ele fiind amenajată o pantă mai mică. Durata medie a sezonului de schi în această regiune se întinde din luna decembrie până în martie/aprilie.
Zona Munţii Apuseni prezintă cele mai multe fenomene carstice de pe teritoriul României: gheţari ce îşi păstrează gheaţa până în mijlocul verii (Gheţarul de la Vârtop) sau chiar de la un an la altul (Gheţarul Scărişoara); peşteri cu intrări gigantice (Coiba Mare, Cetăţile Ponorului, Drăcoaia, Porţile Bihorului); peşteri împodobite minunat cu stalagmite, stalactite şi multe alte formaţiuni carstice (Măgura, Peştera Urşilor). În unele peşteri se întâlnesc lacuri şi cascade subterane şi săli de-a dreptul impresionante. Toate acestea sunt sculptate cu măiestrie şi răbdare de către arhitectul „Apa“ în chipuri şi forme spectaculoase!
Numeroase chei sălbatice (Galbenei, Ordancuşii, Arieşului), cascade înspumate, Vârciorog, Patrahaiteşti, Evantai) şi vârfuri (Bihorul, Piatra Grăitoare, Tăul Mare), împodobesc Munţii Apuseni cu adevărate nestemate peisagistice.