Apa potabilă, o problemă cu rezolvare în timp, la Zam

Extinderea reţelei de apă pare să fie cea mai grea provocare administrativă pentru Sorin Nistor (foto), primarul comunei Zam. Atât poziţionarea satelor, cât şi numărul mic de locuitori, atârnă greu în posibilităţile de susţinere a investiţiei din bani europeni nerambursabili sau chiar guvernamentali.
Bugetul local e prea sărac pentru un asemenea demers costisitor, aşa că singura salvare este master planul judeţean, demarat de operatorul Apa Prod. Acesta prevede mai multe etape de realizare, prima şi cea mai importantă fiind perioada dintre anii 2014 şi 2020, care coincide cu al doilea exerciţiu financiar deschis de UE, la care are acces şi România, prin Programul Operaţional Sectorial (POS) Mediu.
Din păcate, locuitorii comunei Zam mai au de aşteptat până le va curge apa la robinet, în condiţiile în care noile axe europene de finanţare au strâns cureaua, impunând normative mai drastice pentru primării.
„Acum, de când cu noul prag impus de Uniunea Europeană, şi anume de minimum 2.000 de locuitori, comunele mici, cum suntem noi, au necazuri cu accesarea de proiecte investiţionale din bani europeni. Ce ne doare pe noi e lipsa posibilităţii extinderii reţelei de apă. Deocamdată, localitatea Zam e deservită de reţeaua spitalului de psihiatrie, dar restul de sate se folosesc de fântânile din gospodării. Doar dacă s-ar lua în calcul, ca şi consumatori permanenţi, cele 300 de persoane din cadrul spitalului, ne-am încadra numeric, chiar la limită. De asemenea, satele Braşeu, Valea şi Deleni, aflate la mare altitudine şi cu un traseu de 25 de kilometri şi doar câteva zeci de locuitori, mi-e greu să cred că pot fi cuprinse într-un astfel de proiect, nefiind eligibile din cauza poziţionării. Chiar dacă facem o asociere cu o altă comună, vom depăşi costul per locuitor ca şi investiţie, şi aşa că nu vom fi luaţi în considerare. Pe de altă parte, seceta nu ne ocoleşte în nici o vară, aşa că există stringenţe la acest capitol, oamenilor secându-le fântânile din gospodării. Sălciva şi Pojoga, dar parţial şi Zam, sunt localităţile cu astfel de neajunsuri. Puţurile nu sunt foarte adânci, iar în momentul în care scade nivelul Mureşului, scade şi nivelul apei din fântâni. Singurul aspect pozitiv este că suntem cuprinşi în master planul judeţean al celor de la Apa Prod, potrivit căruia se va demara această investiţie din bani europeni, în mai multe localităţi din judeţ”, a precizat primarul din Zam. (M. Şerban)