Primarul din Gurasada: eşti proprietar de pădure, dar mai mult simbolic

Cât timp îţi plăteşti impozitele, iar proprietar de pădure eşti mai mult pe hârtie, e perfect în România, este de părere Silviu Nan (foto), primarul comunei Gurasada. Asta, în condiţiile în care dacă ai nevoie de lemn pentru iarnă, ţi se dă din propria ogradă, însă doar cu porţia. Pentru a-ţi asigura întregul necesar, trebuie să te descurci. Aşa că nu-ţi rămân decât două soluţii: fie te încălzeşti cu ajutorul energiei electrice, fie scoţi bani din buzunar şi mai cumperi lemne de foc.
„La un hectar de pădure, ca proprietar, primeşti trei metri cubi de lemne. Cum să ajungă o asemenea cantitate să te încălzeşti o iarnă întreagă? Sunt familii cu copii mici sau chiar cu mai mulţi copii, fără posibilităţi materiale. În condiţii de vreme rece, nu ger cumplit, cred că e nevoie de o cantitate de cel puţin 10 mc de lemne per sezon. Nu sunt de acord ca pădurea să se taie haotic, nu ideea asta o promovez, dar mi-aş dori mai multă îngăduinţă pentru oameni. Este o anomalie să ai pădure, dar să cumperi lemne. Nu cred că cineva e atât de absurd încât să o taie toată, o dată. În plus, posibilitatea recoltării a maximum trei metri cubi de lemn pe hectar pe an din micile proprietăţi de pădure, fără ca acestea să aibă amenajament silvic, îi va obliga pe proprietari să asigure administrarea şi paza acestor păduri, conform proiectului de Cod silvic. După cum se ştie, întocmirea de amenajamente silvice este obligatorie pentru proprietăţile de fond forestier mai mari de 10 ha”, a afirmat  Silviu Nan.
Potrivit primarului, autoritatea publică locală deţine 250 de hectare de fond forestier, paza şi administrarea aparţinându-le celor de la Ocolul Silvic Ilia. În funcţie de masa lemnoasă vândută, sunt ani în care primăria înregistrează profit, dar în egală măsură pot să fie ani în care să se acopere doar valoarea contractului de administrare. “Avem unele zone greu accesibile şi nu se înghesuie nici un agent economic să participe la licitaţie pentru masa lemnoasă de acolo. Fiind vorba de rărituri, iar tăierea făcându-se în funcţie de marcaj, adică de pe suprafeţe ce implică distanţe mari, te poţi alege cu mai nimic. Dacă adaugi şi tarifarea pentru transport, ajungi să te gândeşti de două ori dacă mai vrei sau nu să licitezi”, mai arată primarul din Gurasada. (M. Şerban)