A intrat cu oile în cultura de rapiță

Maximilian Gânju

Fermierul a cerut ca instanța de judecată să dispună conservarea probelor care do­vedeau paguba la momentul constatării, dat fiind faptul că ulterior ar fi fost im­po­sibil să se mai facă o constatare pe baza că­reia să poată cere despăgubiri vinovatului.

Distruse în repetate rânduri
Incidentul a avut loc în primăvara acestui an pe raza localității Bobâlna, unde fermierul avea o cultură de rapiță de toamnă. La una dintre verificări a descoperit că este com­pro­misă în proporție de 30 la sută, și a găsit urme de oi și trei măgari care au intrat în cul­tură. „A formulat o adresă către Primăria co­munei Rapoltu Mare, în cuprinsul căreia a arătat situația găsită în teren în urma veri­fi­cărilor. De asemenea, a arătat că nu este prima dată când constată culturi distruse de oi. Prin adresa respectivă a solicitat cons­ti­tu­i­rea unei comisii care să meargă în teren pentru constatare și stabilirea pagubelor pro­duse de animale în cultura de rapiță și să se dispună măsurile legale care se impun, pentru a interzice pășunatul și distrugerea cul­turii existente pe terenurile agricole de­ținute”, se arată în plângere. Păgubitul a fă­cut mai multe plângeri iar comisiile solicitate au constatat distrugerile întocmind procese verbale, astfel ca în baza lor să-și poată re­cupera paguba. ”Procesul-verbal de cons­ta­tare și evaluare a pagubelor produse de animale domestice culturilor agricole să fie asigurată ca dovadă pentru litigiul care ur­mează a se desfășura între părți”, au reținut magistrații Judecătoriei Deva. Instanța a respins însă acțiunea păgubitului pentru că legea permite unui executor judecătoresc să constate la fața locului paguba, iar ra­portul său este probă de netăgăduit. În plus, pentru constatare ar trebui să-și dea acordul și cel presupus vinovat că și-a lăsat oile în cultura de rapiță. Decizia instanței nu este definitivă.