„Ziua porţilor deschise” pe şantierul arheologic de la Ardeu

Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane (MCDR) Deva organizează miercuri „Ziua porţilor deschise” pe şantierul arheologic „Ardeu – Cetăţuie”. Evenimentul va avea loc în satul Ardeu, comuna Balşa, începând cu ora 11.00. 

În cadrul acţiunii va putea fi vizitat şantierul arheologic, situat pe culmea dealului Cetăţuie, unde vor fi prezentate unităţile de cercetare investigate în campania din acest an, în special rezultatelor lucrările investigaţiilor de la atelierul metalurgic, stadiul general al cercetării sitului, precum şi istoria locului. Cu acelaşi prilej vor fi vernisate şi primele cinci panouri informative ale monumentului de la Ardeu.

Şantierul de la „Ardeu – Cetăţuie” este finanţat de Muzeul Civilizației Dacice și Romane  Deva şi organizat în colaborare cu Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, prin contribuția mai multor experţi arheologi de la cele două instituţii implicate. Totodată, pe şantier participă voluntari recrutaţi de către Asociaţia „Pro Corvina”.  Evenimentul de miercuri, de la Ardeu, este organizat în colaborare cu Primăria comunei Balşa.

Fortificație ridicată de daci

După ce intri în satul Ardeu, iți dai seama că te afli într-un paradis încre­menit, parcă, de Dumnezeu, dealuri iz­buc­nind la tot pasul, iar munti falnici se văd în depărtare.

Aici străjuiește valea o mică cetate, construită de strămoșii daci în vârful unui deal înalt. Dacii au construit o fortificație care putea adăposti  suficient de mulţi soldaţi, ce supravegheau drumul ce ducea spre bogăţiile Apusenilor. Cetatea avea zidurile diferite de cele ale semenelor ei, pentru că dacii au folosit aici nu blocuri masive de piatră, ci o tehnică diferită de aceea a construcțiilor din zona capitalei Sarmizegetusa Regia. Mai precis, a fost utilizată piatra locală foarte dură, fasonată sumar, completată cu o structura lemnoasă, din care au rezultat ziduri groase de circa doi metri și înalte, probabil, de 6 – 7 metri. Interiorul fortificației are o forma elipsoidală și o suprafață de puțin sub 1900 de metri pătrați, unde cea mai importantă clădire era “turnul locuință”, adică o construcție realizată la nord-vestul cetățuii, folosită de nobilul care administra fortificația. Se pare că turnul locuință a fost incendiat și probabil dărâmat. Arheologii au găsit la săpături pământul ars în jur.

Folosită și de soldații romani

Descoperirile arată că zidurile s-au păstrat și au adăpostit soldații romani care apărau și ei drumul către minele de aur din Apuseni,  mai ales ca “Cetățuia” este situată la zeci de kilometri de castrul de la Cigmău. Părăsirea Daciei de catre administrația romană, la începutul ultimului sfert al veacului al III-lea, a însemnat începutul unei lungi etape de pierdere a unor abilități de a construi. Piesele descoperite arată că fortificația din vârful dealului este din nou locuită în secolul al IV-lea, când, cel mai probabil, aici se retrag o parte din locuitorii Germisarei, fugiți din calea popoarelor migratoare. Nici în acea vreme cetatea nu a avut parte de prea multă pace. Iar cei care au locuit cetatea în Evul Mediu au făcut modificări în structura locului, săpând în podeaua de piatră și aruncând  o parte din pământul terasei superioare la vale. Arheologii nu știu cine a condus cetatea și nici motivul care a determinat părăsirea ei și mutarea centrului așezării definitiv, jos în vale. (Text și foto: Cristian Damiean)