Un vechi traficant de comori antice revine în instanţă cu un nou dosar

Pe rolul Tribunalului Hunedoara se află în judecată un nou dosar în care clujeanul Camil-Radu Horia este acuzat de spălare de bani. Din datele anchetatorilor în această cauză, bărbatul este învinuit că ar fi tranzacţionat obiecte de patrimoniu sustrase de braconieri din situl cetăţii dacice Piatra Roşie. Următorul termen de judecată din prezentul dosar a fost stabilit de instanţă pentru 18 octombrie.
Bărbatul mai este judecat într-un dosar, aflat la Curtea de Apel Alba Iulia, denumit generic „Aurul dacic II”, alături de sârbul Ilic Ljubisa şi alte persoane.
Dosarul a fost instrumentat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acum în judecata de fond. Camil-Radu Horia este învinuit că în perioada 2003 – 2010 ar fi obţinut bunuri arheologice sustrase din patrimoniul cultural naţional, cu scopul de a le restaura prin curăţare şi pentru a le comercializa. Clujeanul era la curent cu faptul că artefactele aparţin patriomoniului cultural al României şi că au fost sustrase din situri arheologice. Procurorii arată în rechizitoriu că în anul 2003, Radu Horia Camil ar fi primit două scuturi dacice braconate din situl arheologic monument istoric Piatra Roşie, pe care le-a vândut în 2004 pe piaţa neagră a antichităţilor unui dealer american. Bunurile au fost recuperate în 2012, fiind evaluate la suma de 80.000 de euro fiecare. Unul dintre scuturi are reprezentarea unui grifon iar celălalt a unui taur. Clujeanul mai este acuzat că a mai dobândit un număr însemnat de Kosoni şi alte artefacte antice care proveneau din situri arheologice din mai multe judeţe din ţară şi pe care le-a valorificat pe piaţa neagră a antichităţilor.
În dosarul „Aurul dacic II”, Camil-Radu Horia a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare. Sentinţa a fost dată în august 2015 de Judecătoria Deva, alte şase persoane fiind condamnate la pedepse similare, doar trei, considerate capii grupării, primind pedepse cu închisoarea. Decizia nu a fost definitivă şi a fost atacată cu apel, calea de atac fiind judecată de către Curtea de Apel Alba Iulia. (N. Bumbac)