Excepţii invocate de traficantul de comori dacice

Maximilian Gânju

Magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au admis o serie de excepţii ridicate de unul dintre cei mai ”celebri” traficanţi de obiecte de patrimoniu.

Un proces de durată
Dosarul în care clujeanul Radu Horia Camil (foto) este învinuit de spălare de bani se află pe rolul Curţii de Apel Alba Iulia, după ce soluţia instanţei de fond a fost atacată de procurori, dar şi de restul părţilor. Tribunalul Hunedoara l-a condamnat pe Radu Horia Camil la trei ani de închisoare cu suspendare. Pe de altă parte, la Curtea de Apel Alba Iulia continuă administrarea probelor în dosar, astfel că se anunţă un proces de durată. Bărbatul este un cunoscut traficant de bunuri de patrimoniu sustrase din siturile arheologice de la noi din judeţ, pe care le vindea pe piaţa neagră a antichităţilor din străinătate. Radu Horia Camil a mai fost judecat şi condamnat definitiv în dosarul „Comorile dacice II”. Şi în acest dosar a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare.
Una dintre tranzacţiile făcute de Radu Horia Camil în 2004 a fost vânzarea a două scuturi de paradă din fier, cu decor figurativ, datate din secolul I, î. Hr., provenite din situl cetăţii dacice Piatra Roşie, unui colecţionar din New York. Piesele au fost recuperate şi predate în custodia unui muzeu din ţară. Alte artefacte vândute în străinătate de Radu Horia Camil au fost cele două tabule din bronz, furate dintr-un sit arheologic din judeţul Tulcea. Dosarul a fost instrumentat de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Faptele de care este acuzat Radu Horia Camil au avut loc în perioada 2003-2010. Anchetatorii susţineau că bărbatul ştia că artefactele aparţin Patrimoniului cultural al României şi că au fost sustrase din situri arheologice. Bunurile de patrimoniu depistate de autorităţi au fost recuperate şi repatriate. De asemenea, de la inculpat au fost recuperate tezaure monetare, dar şi alte piese.