Ultimele pregătiri pentru aducerea zimbrilor acasă, în pădurile din Haţeg

Natalia Bumbac

Peste cel mult trei săptămâni, 15 zimbri de la centrele de reproducere din Italia şi Germania vor ajunge în pădurile de la Poeni, comuna Densuş. Este vorba despre primii zimbri care vor fi lăsaţi în libertate în pădurile de la noi din judeţ, pe modelul celor de la Armeniş, judeţul Caraş-Severin.

La Armeniş s-a reuşit
Reintroducerea zimbrilor în pădurile de la noi din ţară este un proiect desfăşurat de către cei de la WWF România, în parteneriat cu alte asociaţii şi cu sprijinul Comisiei Europene. „În acest moment pregătim transporturile de zimbri. Suntem la ultimele negocieri cu firma de transport. Totodată, săptămâna aceasta finalizăm parcul de aclimatizare de la Poeni şi aşteptăm avizul de la Mediu. Mai sunt necesare reparaţii la drumul forestier pe care se face accesul la parcul unde vor fi ţinuţi zimbrii, reparaţiile urmând să fie executate cu sprijinul celor de la Ocolul Silvic Densuş. Sosirea zimbrilor este programată în jurul datelor de 9-10 mai. Vor fi şapte masculi şi opt femele”, a declarat Mariana Drugă, manager de proiect la WWF – România.
După o perioadă de acomodare, zimbrii vor fi eliberaţi în ţarcul de la Poeni de circa 180 de hectare, pentru resălbăticire. Urmează eliberarea în sălbăticie, care se va face atunci când se va constata că mamiferele sunt capabile să se descurce singure în mediul natural, a explicat Alexandru Bulacu, directorul executiv al Societăţii Române de Sălbăticie, asociaţie parteneră în proiect.
Prin acelaşi proiect al WWF – România, în pădurile de la Armeniş s-a reuşit reintroducerea în sălbăticie a 30 de zimbri. Animalele s-au adaptat mediului natural, reuşind să facă pui, ceea ce a fost o dovadă în plus a reuşitei proiectului.
În 2013, Rewilding Europe şi WWF – România au dat drumul planului prin care doresc reintroducerea speciei în Carpaţii Meridionali şi formarea unei populaţii libere şi viabile de zimbri de cel puţin 100 de exemplare. Primele două transporturi au avut loc în 2014 şi 2015, iar în 2016 s-a desfăşurat o nouă operaţiune sub egida „Life-Bison”, finanţată de Comisia Europeană şi care va continua şi în următorii ani.