Totul e bine când se termină cu bine! Viaţa la Roşia Montană a revenit la normal

Adriana Năstase

În urma operațiunilor desfășurate de pompieri, nivelul apei în Lacul Tăul Mare, din Roșia Montană, a scăzut cu peste 5 metri recomandați. Este nivelul minim recomandat de specialiști, precizează ISU Alba.

Au scăzut nivelul apei
„După mai bine de 6 zile de muncă neîn­treruptă, în condiții foarte dificile, s-a reușit scăderea cotei lacului de acumulare cu peste 5 metri recomandați de specialiști. Munca asiduă a tuturor celor implicați nu a fost în zadar, astfel că locuitorii din Roșia Montană s-au putut întoarce la casele lor în siguranță”, a anunțat ISU Alba.
Primarul comunei Roșia Montană a semnalat, în urmă cu o săptămână, o avarie la golirea de fund a Barajului Lacului Piscicol Tăul Mare. Ca urmare, autoritățile au emis mai multe mesaje RO-Alert. Fisura în barajul lacului Tăul Mare, din Roșia Montană, este, practic, bomboana pe colivă pusă la înmor­mântarea localității. Decizia aberantă de a o include în patrimoniul UNESCO, luată acum mai bine de un an, a blocat orice demers pentru reabilitarea drumurilor și pentru transformarea acesteia într-un oraș turistic. Astfel că în comună au mai rămas doar cei săraci lipiți, care trăiesc din ajutoare sociale, și pensionarii, o ultimă redută a rezistenței, care riscă să fie măturată de ape.

De mărimea unui capac de canal
„A apărut o breșă, o gaură, în barajul iazu­lui. Acest iaz a fost construit acum peste 100 de ani, în vederea folosirii apei care se acumula în acel iaz pentru procesarea zăcă­mântului aurifer. Acum însă, iazul, aflat în admi­nistrarea localității Roșia Montană, este folosit doar din punct de vedere pisci­col, adică se practica pescuitul sportiv. Bara­jul beneficiază de un zid de piatră us­cată sub formă trapezoidală, iar la baza lui este un tunel, în care este introdusă o con­ductă care avea rolul de a asigura golirea apei. În bolta aceea de la galerie a apărut o crăpătură, s-a surpat pământul și, undeva la 5 metri, la intrare în galeria de 150 de metri, care face parte din baza de jos a lacului, suspiciunea este că acel pietriș a produs acea gropiță care se vede la suprafață, în condițiile în care barajul are o înălțime de 18-20 de metri. Aici este teama, dacă ac ele mișcări au fost numai pe orizontal sau sunt și pe vertical, care pot ajunge pe partea cu apă a lacului. De aceea s-a luat decizia scă­derii de urgență a debitului. Breșa creată este în partea de aval a lacului și nu este apă în ea. Astfel că măsurile care s-au luat sunt doar măsuri de precauție”, a declarat Eugen Furdui, primarul localității Roșia Montană.
MESAGERUL HUNEDOREAN l-a întrebat pe directorul general al societății Deva Gold, ing. Nicolae Stanca (foto), unul dintre cei mai mari specialiști în domeniul mineritului, ce crede că s-a putut întâmpla la Roșia Montană?
„Prima dată când am aflat știrea, am crezut că e vorba de iazul mare, dar e bine că nu fost așa. A fost vorba de lacul de acu­mulare. El are ziduri de sprijin pe laterale. Lacul este de zeci de ani, un lac de acumu­lare pentru alimentarea cu apă și pentru apa industrială. În față, există o Țeavă de prea­plin, care probabil că s-a colmatat, de unde problema apărută. Fiind o vară sece­toasă, pământul de acolo a crăpat. Apoi, au venit ploile și, astfel,
s-a produs o gaură de diame­trul unui capac de canal. Totul e să lași apa să curgă. Pericolul ar fi fost dacă s-ar fi pro­dus fisura în iazul mare”, a declarat ing. Nicolae Stanca, directorul gene­ral al SC Deva Gold S.A.