Terasamentul mocăniţei, curăţat de voluntari

Carmen Cosman

Un grup de inimoşi din Hunedoara, nostalgici ai mocăniţei care lega municipiul de Govăjdie, vor să cureţe terasamentul, o acţiune menită să sensibilizeze autorităţile care pot lua o decizie în privinţa trenuleţului.

Societatea civilă se implică

Acţiunea de voluntariat va avea loc sâmbătă, 2 aprilie 2011, pe terasamentul fostei căi ferate, şi este organizată de „Mocăniţa Hunedoara”, sub titulatura „Aşteptăm Mocăniţa”. Prin acest demers, se încearcă sensibilizarea autorităţilor, iar acţiunea se doreşte a fi un exemplu din partea societăţii civile, care vrea ca acest obiectiv să se realizeze, ţinând cont de potenţialul turistic, alături de Castelul Corvinilor, Furnalul de la Govăjdie, Muzeul Tehnicii Fierului şi Ţinutul Pădurenilor. „Cei care doresc şi care pot să se alăture acestei acţiuni sunt aşteptaţi cu drag, dimineaţa la ora 9:00, în curtea Castelului Corvinilor din Hunedoara. Plecarea spre terasament va fi de la ora 10:00 şi se vor alătura şi cercetaşii din comuna Ghelari”, au anunţat iniţiatorii acţiunii.

Istoria, aruncată la fier vechi

Până nu demult, mocăniţa ajungea de la Hunedoara până la Govăjdie, unde este furnalul – monument, pe un traseu spectaculos, printre munţi, dar din vechiul trenuleţ a rămas doar amintirea, după privatizarea fabricii Talc Dolomită. Pentru refacerea traseului, a fost lansată şi o petiţie publică, intitulată „Să reconstruim traseul mocăniţei Hunedoara – Govăjdie”, iar iniţiatorii ei consideră că în acest mod turiştii ar putea fi atraşi în zona Hunedoarei. Un exemplu de succes este la Mokra-Gora din Serbia, unde exista o reţea de cale ferată îngustă, până în 1989, când s-a dezmembrat linia. În anul 2000, un grup de pasionaţi a pornit o acţiune de reconstrucţie a liniei, iar la această acţiune s-a alăturat şi ministrul Turismului din Serbia, precum şi responsabilii căii ferate sârbeşti, care şi-au dat seama că, dacă reconstruiesc linia, pot atrage turiştii şi în acest mod se dezvoltă şi economia zonei. Armata s-a ocupat de curăţarea terasamentului, a scos şinele şi elementele necesare căii ferate din rezervele statului şi s-a început reconstrucţia liniei, dar în acelaşi timp s-au achiziţionat câteva locomotive şi vagoane din România şi a reînviat turismul.
În Hunedoara, calea ferată de ecartament îngust a fost realizată între 1859 şi 1871 şi apoi consolidată şi prelungită până la Hunedoara, în 1900, pe baza unui proiect austriac. Proiectul grupului de iniţiativă a fost prezentat ministrului Culturii şi Patrimoniului Naţional, iar „Calea Ferată Minieră Ardeleană” a fost clasată de urgenţă ca monument istoric industrial de o deosebită importanţă.