Spitalul General CF Simeria, în sprijinul copiilor cu diabet. Dr. Angela Marian, medic primar Pediatrie cu supraspecializare Diabetologie pediatrică: astăzi, diabetul este gestionabil. Trăim cu speranța că știința de mâine îl va face vindecabil

Magdalena Șerban

Diabetul la copii este o afecțiune cronică în care organismul nu poate produce insulină sau nu o poate folosi eficient, ceea ce duce la acumularea de glucoză în sânge. Cel mai des întâlnit este diabetul de tip 1 (autoimun), unde pancreasul nu mai produce deloc insulină. Prin urmare, necesită tratament permanent cu insulină pentru a menține glicemia în limite normale. Despre ce implică o asemenea afecțiune și care sunt provocările ei, ne dă detalii dr. Angela Marian din cadrul Spitalului General CF Simeria, medic primar Pediatrie cu supraspecializare Diabetologie pediatrică, în momentul de față singura care practică această competență la nivel de județ. De altfel, este o ramură extrem de rară la nivel național, de obicei concentrată în centrele universitare.

În ultimii ani

incidența diabetului pediatric a crescut semnificativ la nivel global, reflectând schimbări în stilul de viață, factori genetici, dar și influențe de mediu și alimentație. În România, studiile recente arată o creștere constantă a cazurilor la grupa de vârstă 0–14 ani, cu debuturi tot mai frecvente înainte de vârsta de 5 ani. Diabetul de tip 2, anterior considerat exclusiv o boală a adulților, a început să apară tot mai des la adolescenți, în special la cei cu indice de masă corporală (IMC) crescut, care suferă de obezitate pediatrică. Însă cifrele nu sunt peste tot la fel. ,, În ce privește strict cazurile de care mă ocup, au fost ani când am avut câte 12-13 cazuri noi. Anul acesta, până în momentul de față, n-am decât 3 cazuri noi, evident, pe lângă toate cele aflate deja în evidență. Din păcate, este o afecțiune ce are și o componentă genetică. Sunt familii în care are tata sau mama și au și copiii. Întotdeauna întreb dacă n-a avut cineva din ascendenți, inclusiv mătuși, bunici, din ambele părți, și de mamă și de tată, dacă n-a avut diabet cineva. În marea majoritate a cazurilor a avut. Anamneza este foarte importantă în diabet. Plus că este o boală multifactorială. Deci sunt boli pe care dacă le faci, se pare că predispun. De exemplu, oreionul. Sau varicela, COVID-ul. Am avut caz un copil care imediat după ce a trecut prin COVID a făcut diabet. Factor de stres la copii nu prea există, deși am auzit în 30 și ceva de ani de experiență multe păreri din partea familiei copiilor.  Dar nu, în literatura de specialitate cel puțin nu este menționat factorul de stres. Diabetul copilului circa 99% este diabet de tip 1. Adică cu insulină. Iar în momentul în care se pune acest diagnostic înseamnă un diagnostic pe viață. În momentul respectiv. Eu subliniez mereu acest aspect fiindcă nu se știe cum vor evolua cercetările și la ce concluzie se va ajunge. Poate peste un an, poate peste 10. Spre exemplu, acum câțiva ani, nici nu pomeneam de tot felul de device-uri, de senzori, de pompe. Și acum viața diabeticilor s-a ușurat considerabil”, a precizat dr. Angela Marian, medic primar Pediatrie cu suprasspecializare Diabetologie pediatrică.

E o matematică ce trebuie învățată
,, Noi vrem să obținem niște indivizi care sunt integri din punct de vedere social. Indiferent că sunt diabetici, să nu trebuiască să se priveze de la firescul vieții. De exemplu, copilul sau adolescentul este chemat la un suc. De ce să nu bea un suc? De ce să nu meargă la o petrecere? Pentru că face insulină? El trebuie să decidă dacă vrea sau nu să meargă.  Asta e singura deosebire, că trebuie să gândească mai profund din această perspectivă. Nu înseamnă că nu trebuie să mai mănânci dulce dacă ai diabet. Doar că trebuie să gândești acea masă din punctul de vedere al insulinei. Dacă îți ajunge insulina pe care o faci, dacă trebuie să faci în plus, deci în ideea asta. Copiii sunt foarte deștepți, iar din cazuistica mea 75% au senzori de monitorizare glicemică. E un senzor care se pune pe braț și de pe telefon se urmărește curba glicemică, dându-ți alerte. Tu setezi între ce interval, de exemplu sub 70 sau peste 160, iar telefonul semnalează și atunci imediat știi ce trebuie să faci. Sunt două situații în diabet pe care trebuie să le rezolvi, hipo și hiper. Dacă știi în fiecare situație ce trebuie să faci, treaba e simplă. E matematică pură diabetul. Totul se poate gestiona simplu dacă ești atent și informat. E ca și când înveți o nouă limbă. Trebuie să pui osul, să înveți limbajul diabetului și dacă ai ajuns să-l cunoști, atunci treburile sunt ca o matematică. Știi că ai mâncat atât dulce, deci faci atâta insulină. Punct. Și este simplu și din punct de vedere al înțepăturilor. Copiii – câte mese principale au, de atâtea ori fac insulină, Plus o insulină seara. Și unii mai fac și dimineața o insulină lentă. Deci cam 4-5 doze pe zi. Plus 4-5 înțepături pentru glicemii, fiindcă înainte de fiecare masă trebuie să știi pe ce glicemie mănânci. Se adună 8-9-10 înțepături pe zi. Așa era înainte. Acum, având senzorul, nu te mai înțepi decât la valori extreme când ești atenționat prin alertă. Deci asta e singura înțepătură. În rest, aparatul poartă grija. Îți injectează atâta insulină cât tu i-ai dictat să îți injectezi. Exact”, a specificat medicul.

Diabetul are vârstă?Dar vindecare? Ce complicații pot să apară?

,,Din păcate, sunt și cazuri de copii foarte mici. În ce mă privește, cazul cu vârsta cea mai mică a fost de 11 luni. Repet, riscul e crescut dacă există o familie de boli autoimune care se asociază de multe ori între ele. Nu apar de regulă de la început toate, dar când a apărut una, pe parcursul vieții apare încă una sau apar chiar două la copiii cu diabet. La cei cu diabet de tip 1 avem cele mai importante asocieri, de exemplu boala celiacă (intoleranța la gluten) și a doua boală este tiroidita autoimună Hashimoto. Cele două le căutăm când facem analize, întotdeauna îi triem în funcție de rezultate. Căutăm bolile astea ca să le depistăm. (…) Eu le spun părinților că nu e o boală diabetul, e o situație, îți lipsește ceva, ca și cum unuia îi lipsește o ureche, nasul, dar avantajul e că tu poți să-ți introduci din exterior suplinitorul pentru a rezolva această lipsă. Deci dacă tu reușești și manageriezi foarte bine, tu ai să fii toată viața un individ integru, chiar mai sănătos decât media populației, pentru că tu mănânci sănătos. În afară de faptul că tu îți administrezi insulina, nu ai nici un fel de complicații. Dar dacă n-ai grijă de diabet, atunci după 8 ani de zile vin complicațiile oculare și poți să orbești după 10 ani, iar după cam 15 ani vine dializa, pentru că rinichii se cam duc. Și atunci asta este important ca noi, diabetologii de copii, să-i predăm pe acești copii în deplină sănătate. Dacă la 18 ani eu îi predau cu complicații, diabetologul de adulți o să  reproșeze că diabetologul de copii nu i-a îngrijit. Este foarte important ca noi să ne ocupăm de ei, ca ei să ducă o viață normală”, a mai afirmat dr. Angela Marian.

 

Care sunt semnele ce ar trebui luate în cacul

Potrivit specialiștilor, simptomele diabetului la copii pot apărea brusc (în câteva zile) sau progresiv (în săptămâni). Cunoașterea semnelor de alarmă este crucială pentru diagnosticarea precoce. Printre ele se regăsesc sete excesivă (copilul cere constant apă, inclusiv noaptea), urinare frecventă, foame excesivă (deși copilul mănâncă mai mult decât de obicei, paradoxal scade în greutate), oboseală, somnolență și iritabilitate, respirație cu miros de dulce-acidulat (asemănător fructelor fermentate), tulburări de vedere, infecții recurente, întârzierea creșterii și pubertății.