Speranţa reînvie la Buceş

Magdalena Şerban

Porţiunea de 1.800 de m din DN74, rămasă nemodernizată, dă mari bătăi de cap celor care o traversează şi implicit, administraţiei comunei Buceş, pe raza căreia se află.
 

Ca la noi, la nimeni
Început în anii ‘90, segmentul de drum din DN74 a fost lăsat în voia sorţii, pentru că proprietarii de terenuri din zona respectivă s-au opus, insistent, procesului de modernizare. Motivul? Terenurile cu pricina nu au fost cuprinse în decretul de expropriere din 1987, ceea ce pentru ei ar fi însemnat o importantă pierdere. Însă, dacă lucrurile au cunoscut o permanentă stagnare, a venit timpul să se găsească soluţii viabile, pentru ca drumul naţional să arate ca unul normal, fără porţiuni uitate de vremuri. “A fost constituită o comisie formată din constructori, reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Hunedoara, ai Prefecturii Hunedoara şi ai Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri Oradea, precum şi aleşi din colegiu (deputatul Laurenţiu Nistor şi senatorul Dorin Păran), la care m-am alăturat, în calitate de primar. Ne întâlnim o dată pe lună şi discutăm pe baza problemelor create în urma construcţiei barajului. Le analizăm şi încercăm să le rezolvăm cât se poate de bine şi de repede. Un prim punct important, ce va fi atins într-o perioadă imediat următoare, îl constituie promulgarea unei hotărâri de guvern pentru exproprierea acelor suprafeţe de teren de pe segmentul de drum nemodernizat şi implicit, locuinţa lui Ilie Morar, rămasă până acum fără rezolvare. DN74 reprezintă o mare nelinişte pentru noi, deoarece bucata respectivă a creat şi creează mari necazuri, mai ales iarna. Anual, se înregistrează pe acea suprafaţă, o medie de 18 accidente”, ne mărturiseşte Traian Achim Mărcuş (foto), primarul comunei Buceş.

Bilanţ pentru baraj
Emblematic pentru comunitatea de aici este barajul de la Mihăileni, a cărui construcţie a început în anii 80. Acesta are rolul de a asigura o sursă constantă de apă municipiului Brad şi de a limita sau chiar evita inundaţiile pe care Crişul Alb le provoacă ori de câte ori plouă abundent.  Anul 1980 avea să vină cu două decrete de despăgubire şi strămutare a familiilor din satul Mihăileni, ale căror case şi terenuri urmau să fie şterse de pe faţa pământului de apele lacului de acumulare, format prin blocarea cursului râului cu un baraj. Astfel, au fost afectate 64 de gospodării din Mihăileni (inclusiv căminul cultural şi magazinul sătesc), patru gospodării din comuna Crişcior, precum şi o suprafaţă de 120 ha teren agricol şi silvic din satele Mihăileni şi Zdrapţi. Sumele stabilite atunci au fost de 35.000 de lei pentru fiecare casă şi 20 de bani pentru fiecare metru pătrat de teren. Dar iată că anii au trecut, iar linia despăgubirilor nu a fost tocmai una dreaptă, ci a avut mai multe coborâşuri, decât urcuşuri. 

Se mai finalizează 21 de locuinţe
“La ora actuală, există 26 de gospodării în care s-au mutat familiile expropriate, în municipiul Brad, în cartierul numit Poieniţa 1, plus altele în judeţul Timiş. În stadiul final de execuţie mai sunt 21 de imobile care, în acest an, vor fi predate oamenilor. Referitor la bugetul alocat pentru anul 2011, acesta este de 5.000.000 de lei, comparativ cu cel de anul trecut, care a fost de 7.500.000. Banii vor fi folosiţi pentru strămutări”, afirmă Gheorghe Mihalcea, directorul punctului de lucru al societăţii SOCOT S.A., constructorul barajului de la Mihăileni. Mai trebuie precizat că începe procedura pentru intabularea caselor construite, astfel încât oamenii să poată primi extrase de carte funciară, ceea ce denotă că nici comisia întocmită nu stă degeaba, lucrările mişcându-se în sens pozitiv.